Monahismul românesc la începutul regimului „democrat-popular“ (XI)

O altă ingerinţă a autorităţilor statului în viaţa monahismului a constat în limitarea pelerinajelor care se organizau, mai ales cu prilejul praznicelor. Un exemplu în acest sens este cel de la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului din 1958, de la Mănăstirea Nicula, potrivit raportului întocmit de împuternicitul regional de culte din Cluj: „Mănăstirea Nicula fiind revenită şi obiect de atenţie pentru preoţi şi credincioşii nereveniţi, am sesizat din timp organele locale, informând că se prevede o adunare numeroasă de credincioşi. Cu ocazia vizitei tov. Director Rodeanu la Cluj, în ziua de 6 august am discutat cu episcopul Teofil Herineanu propunerea de restrângere pe cât posibil a pelerinajului de la Nicula, însă episcopul ţinea în mod deosebit să participe la sărbătorirea hramului acestei mănăstiri. Protopopii raioanelor Gherla şi Dej au fost rugaţi şde împuternicit, n.n.ţ să sfătuiască preoţii din satele în care muncile de sezon erau în plină desfăşurare să prevină dezorganizarea acestor munci. Organele locale au luat toate măsurile pentru prevenirea oricăror dezordini şi tulburări, fără a împiedica cu nimic deplasările credincioşilor şi desfăşurarea serviciilor religioase. Aşa de exemplu, Preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al raionului Gherla, tov. Pop Gheorghe, s-a deplasat personal la Nicula însoţit de împuternicitul de raioane Moraru Vasile, cu două zile înainte de pelerinaj, şi au luat măsurile de ordine. Cu o zi înainte au fost instalate în sat un post de miliţie cu personal corespunzător şi posturi fixe pentru supraveghere şi informare. În ziua de 15 august, au fost la Nicula delegaţi ai organelor competente de la Cluj şi de la reşedinţa raionului Gherla, aşa încât orice manifestare duşmănoasă ar fi putut fi descoperită la timp.

Subsemnatul m-am deplasat la Nicula în dimineaţa zilei de 15 august, odată cu episcopul Teofil Herineanu. Episcopul a fost aşteptat la poarta mănăstirii de către un sobor de preoţi în frunte cu protopopul raional Vasile Loga, care într-o scurtă cuvântare a vorbit călduros despre necesitatea consolidării unificării bisericii ortodoxe române şi despre îndatoririle faţă de stat. Au fost prezenţi la mănăstire aproximativ 8.000-10.000 de cetăţeni, dintre care peste 5.000 sosiţi cu o zi înainte, care au petrecut noaptea în jurul mănăstirii, cântând cântece religioase. Majoritatea pelerinilor erau din comunele învecinate, din raioanele Gherla, Dej, Beclean, însă au fost multe grupări venite în procesiune de la distanţe mari, din raioanale Cluj, Bistriţa, Zalău, Satu-Mare, Baia Mare, Vişeu etc.

Înainte de 1948 veneau aici în procesiune grupe numeroase de credincioşi greco-catolici din toate părţile Ardealului şi din Maramureş, care se ridicau până la 20.000-30.000 de oameni, slujbele arhiereşti fiind oficiate de către fostul episcop Iuliu Hossu. În ultimii ani n-a participat la această sărbătoare nici un arhiereu, de aceea numărul pelerinilor a fost scăzut. În anul 1957 au fost aproximativ 4.000-5.000 de oameni. Vestea că episcopul Teofil Herineanu va oficia slujba arhierească a fost răspândită şi astfel s-a încercat să se dea pelerinajului amploarea de altădată. Cu toate recomandările făcute de noi, au fost invitaţi totuşi la mănăstire 12 preoţi din raionul Gherla, motivând că sunt necesari pentru mărturisiri şi serviciile solicitate de credincioşi. În afară de cei invitaţi, au mai apărut câţiva şi neinvitaţi. De la centrul eparhial au fost de faţă, în afară de episcop, secretarul eparhial Ioan Buiu, doi diaconi şi preotul Bodea Octavian. În sobor au fost în total 10 preoţi şi doi diaconi.

În predica sa, episcopul a vorbit aproximativ o oră despre Fecioara Maria şi îndatoririle credincioşilor faţă de Dumnezeu şi de Biserică, iar în partea finală a dat îndrumări ca toţi credincioşii Bisericii ortodoxe române să respecte legile şi regulamentele statului, să-şi îndeplinească îndatoririle cetăţeneşti, explicând că biserica recunoaşte şi respectă stăpânirea pământească etc. Serviciul religios cu predica au durat peste 4 ore. În tot timpul serviciului religios şi al predicii a fost o deosebită ordine, iar după aceea pelerinii s-au desfăcut în grupe după satele şi localităţile de origine, înapoindu-se spre casele lor. La orele 16.00 nu mai era nimeni în jurul  mănăstirii. Nu s-a semnalat nici o manifestare duşmănoasă sau ostilă“. (Va urma)