Monahismul românesc la începutul regimului „democrat-popular“ (XXXI)

Soluţiile enunţate în referatul din 1955 semnat de colonelul Pavel Aranici erau analizate în cele mai mici detalii. Prima soluţie avea în vedere desfiinţarea mănăstirilor şi presupunea următoarele: „Predarea clădirilor în scopul utilizării lor pentru case de naşteri, spitale, case de odihnă şi şcoli; predarea obiectelor de cult, cultului respectiv; darea spre folosinţă a terenurilor şi inventarului agricol ţăranilor cu pământ puţin sau GAC-urilor din comunele din apropiere; folosirea utilajelor atelierelor din mănăstiri pentru deschiderea unor întreprinderi de stat, care să asigure continuitatea producţiei, în special în ramurile legate de comerţul exterior; trimiterea călugărilor şi călugăriţelor la domiciliile anterioare intrării lor în mănăstire şi asigurarea încadrării lor în câmpul muncii; mănăstirile considerate monumente istorice să fie atribuite Academiei RPR“.

Odată luate aceste măsuri se puteau înregistra o serie de avantaje pentru organele represive, potrivit aceluiaşi referat: „Desfiinţează unele puncte de concentrare a elementelor duşmănoase; desfiinţează unele puncte de sprijin al elementelor reacţionare din ţară; aceste măsuri s-ar bucura de sprijinul unui număr de ţărani ce ar beneficia într-un fel sau altul în urma lor; o parte din călugări şi călugăriţe, atraşi în producţie, vor fi scoşi de sub influenţa elementelor duşmănoase“.

La capitolul dezavantaje erau notate următoarele: „Răspândirea călugărilor nu ar rezolva problema încetării activităţii lor duşmănoase. Actuala situaţie a agenturii în mediul rural nu garantează sesizarea din timp a eventualelor acţiuni duşmănoase pe care aceştia le-ar întreprinde; desfiinţarea mănăstirilor lovind în interesele conducătorilor Bisericii (care realizează din mănăstiri venituri foarte mari), nu s-ar bucura de sprijinul acestora chiar în situaţia că - formal - o vor accepta; numărul mare de elemente duşmănoase din conducerea Bisericii şi aparatul său administrativ vor constitui o piedică serioasă în realizarea acestor măsuri; desfiinţarea mănăstirilor va fi considerată ca o lovitură dată Bisericii Ortodoxe. Or, comparând acestea cu unele concesii făcute Bisericii Catolice, s-ar putea ajunge la întărirea curentului de catolicizare existent în sânul Bisericii Ortodoxe, curent susţinut în totalitate de elemente duşmănoase regimului; starea de înapoiere politică şi culturală a majorităţii credincioşilor nu garantează efectuarea în condiţii optime a măsurilor arătate mai sus. Fiecare dintre măsurile sus-menţionate poate da naştere la tulburări; întrucât majoritatea mănăstirilor sunt dispuse în locuri izolate, multe dintre acestea nu vor putea fi folosite ca şcoli, spitale sau case de naşteri. Din această cauză, nefiind direct interesaţi, credincioşii din comunele din jurul mănăstirilor nu vor sprijini măsurile ce se vor lua; situaţia politică internaţională nu este propice unei asemenea măsuri“.

În privinţa celei de-a doua soluţii, adică „concentrarea călugărilor şi călugăriţelor în câteva mănăstiri“, se arăta: „Pentru mănăstirile ce se vor evacua, măsurile prevăzute în prima variantă; desfiinţarea şcolilor monahale de toate gradele; desfiinţarea atelierelor ce lucrează pentru uzul public; fixarea unor noi norme de intrare în călugărie; interzicerea circulării călugărilor“. La capitolul avantaje, consecinţele erau următoarele: „Reduce cu mult punctele de concentrare a elementelor călugăreşti duşmănoase; îngreunează sprijinirea elementelor reacţionare din afară; înlătură unul din mijloacele de educare mistică; împiedică în mare măsură afluenţa de noi membri în mănăstiri; urmărirea informativă s-ar putea face în mai bune condiţii“. La dezavantaje se nota: „Elementele călugăreşti vor continua să mai exercite o oarecare influenţă asupra credincioşilor; se creează centre călugăreşti duşmănoase mai puternice; măsura de concentrare a călugărilor va putea întâmpina rezistenţă atât din partea unor călugări, cât şi din partea unora dintre credincioşii din comunele vecine mănăstirilor ce vor fi desfiinţate“. (Va urma)