Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Societate Historica O analiză juridică asupra relaţiei Stat - Biserică în România modernă şi contemporană

O analiză juridică asupra relaţiei Stat - Biserică în România modernă şi contemporană

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 31 August 2014

Mai ales după apariţia brutală a laicismului pe scena istoriei, tema relaţiei Stat - Biserică a fost intens dezbătută. De acest fenomen nu a scăpat nici spaţiul românesc. Iar discuţiile au generat măsuri extrem de negative la adresa Bisericii, începând cu Regulamentele organice, continuând cu reformele lui Cuza, apoi cu atitudinea clasei politice de la începutul secolului XX şi până la regimul ateu-comunist, care a oscilat între aplicarea modelului sovietic şi preluarea experienţei acumulate în mediul francez. Iar o analiză pe această temă este utilă atât pentru a înţelege fenomenul pe parcursul regimului comunist, de pildă, sau în scopul identificării unor soluţii la problemele care se ridică în societatea românească de astăzi. Un demers în acest sens este cel al părintelui Ionuţ-Gabriel Corduneanu, cu titlul „Biserica şi Statul. Două studii“, volum apărut la Editura Evloghia, în anul 2006. Trebuie spus că părintele Corduneanu face parte din generaţia tânără a teologilor cu preocupări în domeniul dreptului canonic şi al istoriei bisericeşti din perspectivă canonică, alături de Paul Brusanowski de la Sibiu. Cele două studii prezentate de autor sunt: „Limitele autonomiei Bisericii faţă de stat în România“ şi „Scurtă privire asupra regimului cultelor din România în perspectiva integrării europene“. Materialele sunt rezultatul unor cercetări efectuate pe vremea când autorul pregătea lucrarea de licenţă, apoi pe cea de studii aprofundate, dar şi al unei experienţe acumulate din activitatea de inspector juridic la Arhiepiscopia Bucureştilor şi la Secretariatul de Stat pentru Culte. Poate că la prima vedere ar părea un inconvenient prin faptul că autorul a utilizat o bibliografie constituită doar din titlurile unor izvoare de drept canonic sau ale unor teologi români interbelici. Însă din lectura celor două studii putem spune că cititorul este introdus în problematica anunţată printr-o analiză din perspectiva dreptului canonic, fără a eluda desigur coordonatele istorice. Ce ne-a atras atenţia este faptul că, prin filtrul exegetic al izvoarelor canonice fundamentale ale Bisericii, Ionuţ Corduneanu realizează o atentă analiză asupra textelor legislative, precum constituţiile române, statutul şagunian sau legile speciale, care au guvernat libertatea religioasă de-a lungul perioadei moderne şi contemporane. De asemenea, autorul realizează tabloul teoretic al problemei autonomiei bisericeşti de-a lungul istoriei ultimului secol românesc, rămânând în tiparul eminamente juridic şi aplecându-se asupra formulelor (jus reformandi, jus inspiciendi et cavendi şi jus advocatiae) utilizate de autorităţile statului în relaţia cu factorul religios, în special Biserica Ortodoxă Română. Apelând la lucrările canoniştilor interbelici sau ale teologilor cu astfel de preocupări (Lazăr Iacob, Alexandru Ciuhureanu, Constantin Dron, Nicolae Popescu-Prahova, I. Mateiu şi Liviu Stan), autorul nu ezită să sesizeze o serie de nuanţe extrem de fine legate de statutul Bisericii noastre în raport cu statul şi celelalte confesiuni, bunăoară potrivit Legii Bisericii Ortodoxe Române din 1925 sau Legii cultelor din 1948. În concluzie, considerăm că volumul părintelui Ionuţ Corduneanu se constituie într-un real sprijin pentru istoricii care cercetează trecutul bisericesc românesc din ultimul secol şi mai ales din perioada comunistă şi reprezintă o contribuţie la cunoaşterea temei relaţiei Stat - Biserică din România modernă.