O descoperire promiţătoare în domeniul terapiei celulare

Claire Legros ne informează, într-un articol semnat în ediţia din 28 ianuarie 2010 a săptămânalului „La Vie“, că o echipă de cercetători americani a transformat celule din pielea unor şoareci direct în neuroni funcţionali, capabili de a face conexiuni. Această experienţă constituie un progres „probabil foarte important“ în domeniul terapiilor celulare, după cum afirmă profesorul Yann Barrandon, director al Catedrei de dinamica celulelor stem de la Şcoala Politehnică Federală din Lausanne şi specialist în celulele stem din piele.

Publicat miercuri, 27 ianuarie, în revista Natura, experimentul a fost realizat la Institutul de biologie a celulelor stem şi de medicină regenerativă din Stanford. Cercetătorii au utilizat un procedeu similar celui aplicat în 2007 pentru reprogramarea celulelor obişnuite în celule stem. Dar, de această dată, ei au reprogramat celulele din piele direct în celule specializate – neuroni.

Irving Weissman, directorul institutului, vorbeşte într-un comunicat despre „un pas gigantic în faţă“ şi evocă posibilitatea unor viitoare aplicaţii şi în bolile Alzheimer şi Parkinson. Descoperirea făcută la Institutul Stanford constituie o etapă importantă în cursa contra cronometru dusă de cercetătorii în terapia celulară, evitându-se astfel recurgerea la celulele stem embrionare, a căror utilizare pune probleme etice.

Pentru Yann Barrandon, „această descoperire ar confirma faptul că putem schimba destinul celulelor stem, ceea ce reprezintă un interes major. Cu toate acestea, trebuie să rămânem prudenţi pentru că există mereu un decalaj între speranţele pe care şi le face cercetătorul şi bolile pe care le-am putea trata eventual prin acest mijloc. Să vorbim de pe acum despre eventuale terapii pentru Parkinson sau Alzheimer mi se pare prematur.“

Papa Benedict vrea să intensifice dialogurile ecumenice

Frédéric Mounier notează, în ediţia din 26 ianuarie 2010 a cotidianului „La Croix“, că, în timpul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, Papa a insistat asupra caracterului imperativ al dialogului cu celelalte confesiuni creştine. „Angajamentul pentru unitatea creştinilor nu este doar datoria câtorva, nici o activitate accesorie pentru viaţa Bisericii.“

Cu aceste cuvinte pronunţate în seara de luni, 25 ianuarie, la mormântul Sfântului Pavel, în Catedrala Sfântul Pavel, în prezenţa unor reprezentanţi ai altor Biserici şi comunităţi ecleziale prezente la Roma, Papa Benedict al XVI-lea a încheiat Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor. „Cum vor putea necredincioşii să primească Cuvântul Evangheliei, dacă creştinii, cu toate că se declară a fi creaţi de acelaşi Hristos, nu se înţeleg unii cu alţii?“, a insistat acesta. Totuşi, la întâlnirea din miercurea precedentă, Papa precizase: „O unitate autofabricată ar fi umană, dar noi dorim Biserica lui Dumnezeu, făcută de Dumnezeu care, atunci când va dori şi atunci când vom fi pregătiţi, va crea unitatea.“

Printre provocările pe care creştinii trebuie să le înfrunte împreună, Papa a menţionat „secularizarea şi indiferenţa (...), delicatele teme etice care privesc începutul şi sfârşitul vieţii, limitele ştiinţei şi ale tehnologiei, dialogul cu celelalte tradiţii religioase“.

Dar, pentru Papa Benedict al XVI-lea, această mărturie comună este deja posibilă în ceea ce priveşte „protejarea creaţiei, promovarea binelui comun şi a păcii, apărarea locului central al persoanei umane, angajamentul luat pentru diferitele probleme ale epocii noastre, precum foametea, sărăcia, analfabetismul, distribuirea inechitabilă a bunurilor“.

În ceea ce priveşte ortodocşii, au fost constatate foarte multe progrese anul acesta, lăsând să transpară eventualitatea unei întâlniri a Papei cu Patriarhul Moscovei. În acest sens trebuie înţeleasă stabilirea unor relaţii diplomatice între Vatican şi Moscova.

Cât despre anglicani, tulburarea suscitată de pri-mirea unora dintre ei cu ocazia publicării constituţiei apostolice Anglicanorum coetibus nu pare să fi pus în pericol relaţia dintre Benedict al XVI-lea şi dr. Rowan Williams, arhiepiscop de Canterbury. Dialogul ecumenic dintre aceştia continuă.

Dumnezeu există şi în benzile desenate

Acesta este titlul articolului semnat de Bruno Bouvet, în cotidianul francez „La Croix“, în data de 28 ianuarie a.c. Din acest articol aflăm că în cadrul Festivalului Internaţional al Benzii Desenate din Angoulęme, mai multe albume cu specific creştin sau spiritual au fost premiate joi, 28 ianuarie, aducând mărturia interesului reînnoit pe care îl manifestă cea de-a noua artă în această direcţie.

Unul se numeşte „Premiul benzii desenate creştine“, celălalt este „Premiul juriului ecumenic al benzii desenate“. Ambele premii au fost oferite joi, 28 ianuarie, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc, în biserica Sfântul Marţial din Angoulęme, în cadrul Festivalului Internaţional al Benzii Desenate, care s-a ţinut până duminică în oraş. Anul acesta, juriul benzii desenate creştine, care a reunit şapte membri (preoţi, librari sau laici), s-a decis asupra unei selecţii de 15 albume, dintre care amintim: Întrebarea interzisă (La Sénevé) şi Martin (Mame Edifa) de Brunor – colaborator al La Croix pentru paginile Părinţi şi copii, sau Tot ce aţi vrut dintotdeauna să ştiţi despre catolici fără a îndrăzni să-i întrebaţi de Yves Guezou (Presa renaşterii).

„Realizarea benzilor desenate creştine este în plină dezvoltare“, afirmă Dominique Decressac, responsabil al comunicării juriului. Punctul comun al acestor albume: „revelarea unui mesaj în legătură cu Evanghelia“. Dar este oare această misiune compatibilă cu calitatea artistică a scenariului? Dominique Decressac constată şi aici o evoluţie în forma unei sensibile ameliorări. După părerea lui, vieţile sfinţilor, desenate fără o minimă cercetare, nu se bucură de un mare interes din partea juriului benzii desenate creştine.

Pentru Jean-Pierre Molina, preşedinte al juriului ecumenic al benzii desenate, „calitatea artistică nu trebuie să fie un element auxiliar. Noi căutăm albume curajoase în planul desenului sau al scenariului. De aceea recompensăm adesea editurile tinere.“

Aşteptând ziua în care premiile benzii desenate creştine şi ecumenice vor fi integrate în festivalul oficial – toate expoziţiile care se desfăşoară la templu, la biserica Sfântul Marţial sau la catedrală fac parte din festivalul „off“, adică din spatele cortinelor –, benzile desenate acordă un loc important temelor spirituale.

(traducerea şi adaptarea Georgiana BÂRA)