Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Opt ani pentru construirea complexului de la Porţile de Fier I

Opt ani pentru construirea complexului de la Porţile de Fier I

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 25 Mai 2022

Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I, amplasat pe Dunăre la km 943, la 15 km amonte de Drobeta-Turnu Severin, a fost inaugurat acum 50 de ani, la 16 mai 1972. Hidrocentrala de la Porţile de Fier I este una dintre cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa şi cea mai mare de pe Dunăre, potrivit muzeulportilordefier.patrimoniu.ro. Lucrările au început în 1964, în colaborare cu Iugoslavia, și s-au finalizat cu realizarea a două obiective: ­lacul de acumulare (130 km lungime, 5 km lăţime), creat în spatele barajului dintre Gura Văii (România) şi Sip (Iugoslavia), şi hidrocentrala, cu o putere instalată de 2.100 MW, din care revin fiecărei țări jumătate, scrie Dan Ghinea în „Enciclopedia geografică a României”.

Formarea lacului de acumulare a dus la dispariția a zece localităţi pe malul românesc şi şapte pe malul sârbesc. Insula Ada Kaleh, care se afla între baraj şi Orşova și avea 1.750 m lungime, 400-500 m lățime, a fost inundată definitiv în 1968. Hidrocentrala este exploatată împreună cu Serbia şi este echipată cu douăsprezece turbine Kaplan verticale, câte şase pentru fiecare țară, având parametrii energetici iniţiali: puterea instalată totală a şase hidroagregate - 1.050 MW, puterea instalată unitară - 178 MW. În urma retehnologizării din 1999-2011, în centrala românească, puterea unei turbine a crescut de la ­
178 MW la 194 MW. 

S-au mai efectuat investiţii la ecluză, iar parametrii energetici actuali sunt: puterea totală - 1.167 MW, puterea unitară - 194,5 MW, producţia pentru un an mediu hidrologic (5.520 mc/s) - 5.241 GWh/an, circa 10% din producţia naţională de energie.