În 18 decembrie 1892, la „Mariinsky Theatre”, în Sankt Petersburg (Rusia), sub bagheta dirijorului italian Riccardo Drigo, avea loc prima reprezentație publică a baletului „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Il
Papirusurile carbonizate de la Herculaneum pot fi „citite”
Trei cercetători au câştigat un premiu de 700.000 de dolari după ce au reuşit să descifreze cu ajutorul inteligenţei artificiale un mic pasaj al unuia dintre misterioasele „papirusuri de la Herculaneum”, îngropate în cenușa Vezuviului în anul 79 d.Hr., informează AFP. Cei trei, un doctorand la Berlin, un student american și unul elvețian, au participat la concursul „Vesuvius Challenge”, care a cerut competitorilor, în schimbul unor recompense totale de 1 milion de dolari, să descifreze cel puţin 85% din cele 140 de caractere ale unui fragment scanat în 3D. Papirusurile, aproximativ 800, au fost descoperite în secolul al XVIII-lea în stratul gros de cenuşă care a îngropat orașele Pompei şi Herculaneum la erupția Vezuviului. Asemănătoare unor buşteni carbonizaţi, sulurile nu pot fi derulate deoarece se fărâmițează. Istoricii cred că documentele i-au aparţinut tatălui Calpurniei, una dintre soţiile lui Iulius Caesar. Vila unde au fost găsite este încă în mare parte îngropată şi ar putea conţine alte câteva mii de scrieri. „Unele dintre aceste texte ar putea rescrie complet istoria unor perioade-cheie din lumea antică”, a declarat cercetătorul Robert Fowler, pentru Bloomberg Businessweek. Potrivit unui inventar realizat de Universitatea Irvine, doar 3- 5% dintre textele greceşti antice au supravieţuit până în prezent.