Părintele Alexandru Şendrea, sub persecuţia comunistă

S-a născut la 27 iunie 1896, într-o familie de credincioşi ortodocşi din Nicoreştii Tecucilor. După clasele primare, a urmat Şcoala Normală de la Bârlad, tânărul Şendrea dorind să ajungă învăţător. După Războiul de Reîntregire, el a ajuns să profeseze la Grozeşti, jud. Bacău (1919-1921), apoi în Ardeal, mai întâi la Câmpeni (1921-1926), jud. Alba, iar mai târziu la Iara (1926-1927), jud. Cluj. Însă misionarismul ortodox declanşat în Ardeal după Marea Unire avea nevoie de cât mai mulţi slujitori ai altarului. Astfel, între 1928 şi 1932, învăţătorul Alexandru Şendrea a urmat cursurile Academiei Teologice din Cluj. În 1929, a fost hirotonit pe seama Parohiei Iara, care funcţiona într-o capelă amenajată chiar în locuinţa sa. De asemenea, în perioada interbelică, preotul Şendrea a fost angrenat în politică, ca membru al Partidului Liberal. Activitatea sa politică s-a intensificat în timpul campaniei electorale din vara anului 1946, atunci când a militat împotriva legitimării la putere a nou veniţilor cu ordin de la Moscova. Aceste antecedente politice au rămas în evidenţele organelor de represiune comuniste, încât în noaptea Adormirii Maicii Domnului din 1952, părintele Şendrea a fost ridicat din mijlocul familiei şi trimis în colonie de muncă. Părintele Şendrea a cunoscut universul concentraţionar în Penitenciarul Cluj şi pe şantierele de muncă forţată de la Borzeşti şi Oneşti, fiind eliberat la 16 ianuarie 1954.