Părintele mărturisitor Cornel Tomescu

Era originar din Băcâia hunedoreană, născut în 1912, în familia unui preot ardelean. După şcoala primară, a urmat Seminarul Teologic Andrean din Sibiu, apoi Facultatea de Teologie din Cernăuţi. În 1937 a fost hirotonit diacon pentru Parohia Mada, apoi numit preot pe seama bisericii din Balşa. În 1943 a fost mobilizat pe frontul din Est ca preot militar. Părintele Tomescu a susţinut o intensă activitate pastoral-misionară în rândul soldaţilor români, pentru care a primit ordinele "Regina Maria" şi "Meritul Sanitar". El şi-a continuat activitatea pe frontul din Vest, pentru care a fost recompensat cu "Ordinul Victoria". După război, părintele Tomescu s-a întors în Parohia Balşa, acolo unde îl aşteptau familia şi credincioşii săi. Ca unul care cunoscuse ororile comunismului în Rusia, părintele a adoptat o poziţie de pasivitate faţă de încercările partidului comunist de "socializare a agriculturii" şi de a angrena pe reprezentanţii Bisericii în "activităţile obşteşti". Autorităţile comuniste nu puteau accepta aceste lucruri, pentru care la 22 august 1958 au dispus arestarea părintelui Tomescu. A fost anchetat în condiţii dure. A urmat procesul, care s-a judecat la Tribunalul militar din Timişoara, unde, prin Sentinţa nr. 96 din 27 decembrie 1958, a fost condamnat la şapte ani închisoare corecţională. A fost purtat prin penitenciarele de la Deva şi Aiud, apoi în colonia de muncă de la Salcia. Însă munca prea istovitoare, hrana mizeră şi condiţiile grele de detenţie l-au îmbolnăvit pe părintele Tomescu, care la 19 mai 1961 a trecut la cele veşnice.