Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Părintele Petru Chirică în ghearele Securităţii comuniste

Părintele Petru Chirică în ghearele Securităţii comuniste

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 17 Iul, 2014

S-a născut la 4 iulie 1890, în familia preotului Gheorghe Chirică din Poieni, judeţul Iaşi. După absolvirea Şcolii Normale şi a Facultăţii de Teologie, în 1924 a primit darul preoţiei ca misionar al Mitropoliei Moldovei la regionala CFR Iaşi, totodată ocupând postul de revizor eparhial. În calitatea de misionar a ţinut nenumărate conferinţe religioase pe tema combaterii sectelor şi a pericolului ateist-comunist.

Multe din aceste conferinţe le-a publicat în broşuri editate de Direcţia regională CFR Iaşi, precum „Nebunia comunistă“ (1937), şi le-a difuzat mai ales în rândul muncitorilor. Misionarismul său s-a concretizat şi prin activităţile susţinute în Oastea Domnului, în perioada 1933-1935 fiind chiar conducător al filialei Iaşi. Considerând că răspândirea sectelor şi a comunismului reprezintă pericolele majore ale României interbelice, după 1935 a activat în mediul politic ca membru al partidului naţional-creştin. Ca misionar a activat până în 1938, după ce cu cinci ani mai înainte fusese numit paroh la Biserica Barnovschi din Iaşi. Aici a slujit până la data pensionării, iunie 1952. După această dată, părintele Chirică a slujit la Biserica „Sfântul Spiridon“ din Iaşi. Pentru activitatea sa interbelică, mai ales în rândul muncitorilor, la 30 decembrie 1958 părintele Petru Chirică a fost arestat de Securitate. La percheziţie i s-au confiscat mai multe cărţi cu tematică teologică, considerate interzise, precum „Teologia luptătoare“, scrisă de Mitropolitul Irineu Mihălcescu. În ancheta de la Iaşi a fost interogat asupra conferinţelor ţinute împotriva comunismului şi a broşurilor difuzate în rândul muncitorilor. Pentru organele de represiune activitatea interbelică a părintelui era considerată o manipulare împotriva mişcării muncitoreşti progresiste. Astfel, prin Sentinţa nr. 104 din 15 mai 1959 a Tribunalului Militar Bucureşti, părintele Chirică a fost condamnat la 15 ani temniţă grea, pentru infracţiunea de „activitate intensă contra clasei muncitoare“. După detenţia de la Securitatea şi penitenciarul din Iaşi, părintele Chirică a cunoscut temniţele de la Jilava (aprilie 1959) şi Aiud (din octombrie 1959). A fost eliberat la 14 aprilie 1964 din penitenciarul Aiud.