Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Părintele Sotir Pispa sub persecuţia comunistă

Părintele Sotir Pispa sub persecuţia comunistă

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 22 Ian, 2016

S-a născut la 26 iunie 1919 în familia învăţătorului aromân Athanasie Pispa din Breaza, regiunea Ianina, din Grecia. Precizăm că, în documentele fostei Securităţi pe care le-am consultat, nu am găsit repere biografice clare, fie şi doar menţionate lapidar. Ulterior, familia Pispa s-a mutat în România, astfel tânărul Pispa urmând şcoala în limba română. El a absolvit seminarul teologic de opt clase şi a dat diferenţele la Şcoala Normală din Cernăuţi. De altfel, în încercarea de a se refugia din spaţiul bucovinean ocupat de sovietici, în vara anului 1940, este prins de autorităţile de ocupaţie care îl vor interna într-un lagăr din localitatea Cerepcăuţi.

În primăvara anului 1949, pe Sotir Pispa îl găsim preot paroh în localitatea brăileană Ţibăneşti (azi în Tufeşti). La câteva luni este numit slujitor la Parohia „Sfinţii Voievozi” din localitatea brăileană Golăşei (din 1964 cu numele de Lanurile, în comuna Viziru).

La 15 august 1949, părintele Pispa este arestat de Securitate, într-un lot din care mai făceau parte şapte foşti activişti ai Partidului Naţional Ţărănist din localitatea Ţibăneşti. În ancheta de la Securitatea din Brăila, părintele Pispa era acuzat de participare la un grup organizat de activitate subversivă ţărănistă. În fapt, la 21 mai 1949, alături de alţi localnici (preoţi, învăţători etc.), părintele Pispa participase la onomastica învăţătorului Constantin Antohi, fost lider ţărănist local. Mai apoi, la 6 iulie 1949, acelaşi preot se deplasase la Ministerul Cultelor pentru a îndeplini formele de transfer la Parohia Golăşei. Peste noapte, preotul Pispa stătuse la o rudă domiciliată în Bucureşti, proprietar al unei moşii la Golăşei şi care în perioada interbelică activase în politica ţărănistă.

Pentru Securitate, aceste fapte erau încadrate la activitate subversivă ţărănistă. Fără a fi condamnat, părintele Pispa este deţinut în penitenciarul din Brăila ca „internat politic”. Abia în aprilie 1951 ancheta în cazul său este reluată, constatându-se că fusese arestat „pe baza unor note informative nereale şi care nu au fost verificate”. Mai mult, conform referatului întocmit de Securitate, „sub presiunea făcută de anchetatori, şdeţinuţiiţ au dat declaraţii nereale”.

Între timp, din cauza condiţiilor inumane de detenţie, părintele Pispa se îmbolnăvise de TBC. Din acest motiv, în aprilie 1951 el a fost internat în penitenciarul de la Târgu Ocna. Totuşi, în urma rezultatului ultimei anchete, la 28 iunie 1951 a fost eliberat.