Deschizând filele volumului de Scrieri ale Sfântului Antim Ivireanul, reeditat de Editura Basilica în anul 2016, şi citind cuvântul înainte semnat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom
27 Sep, 2026
Patriarhul Miron, între slujirea altarului şi implicarea politică
A rămas în istoria românilor ca întâiul patriarh pe care l-a avut Biserica Ortodoxă strămoşească.
Încă din timpul vieţii era apreciat ca primul ziditor al Bisericii reîntregite după 1918 şi deopotrivă ca omul bisericesc cu purtări prea politice. A fost întâistătătorul român care a păstorit într-o ţară condusă de un suveran catolic prea puţin receptiv la doleanţele Bisericii Ortodoxe, a fost implicat în regenţa care trebuia să salveze Casa regală română, apoi s-a confruntat cu un rege neîncoronat şi revenit după exilul pe care singur şi-l impusese. Deşi era ortodox, regele Carol al II-lea a refuzat să se comporte ca un monarh apropiat Bisericii, fiind omul de stat care şi l-a subordonat pe întâiul patriarh aşa cum făcea cu orice om politic într-o Românie devastată de corupţie şi orgolii politicianiste.
.jpg)
