În data de 19 noiembrie s-au împlinit 112 ani de la nașterea singurului român laureat Nobel, profesorul și cercetătorul George Emil Palade. Născut la Iași, într-o familie de intelectuali, a urmat
Praznicul Sfintei Filofteia, în atenţia autorităţilor comuniste
Încă din secolul al XIV-lea, istoria a consemnat prezenţa moaştelor Sf. Filofteia în cetatea de scaun a Ţării Româneşti de la Argeş. Au rămas în această urbe spre evlavia credincioşilor, abia în 1950 cultul acestei sfinte fiind generalizat de forul suprem al Ortodoxiei româneşti. În perioada comunistă, autorităţile statului erau tot mai atente la desfăşurarea pelerinajului de la Curtea de Argeş, permanent încercând să limiteze amploarea praznicului de la 7 decembrie. De pildă, în 1976, împuternicitul de culte din Argeş informa centrala Departamentului cultelor asupra desfăşurării praznicului, din care spicuim: "Pelerinajul diferiţilor turişti şi credincioşi începe cu o zi înainte, mulţi dintre ei participând şi la slujba din seara zilei de 6.XII, când soborul de preoţi ai mănăstirii scot moaştele Sf. Filofteia din biserica-paraclis a mănăstirii şi le duc în biserica mare. În seara acestei zile, timp de aproape 2-3 ore are loc slujba de Acatist şi Privegherea cu Litia. La această slujbă au participat peste 350 de credincioşi din diferite localităţi din judeţ şi chiar din ţară. Foarte multe credincioase puteau fi observate cu uşurinţă că sunt din părţile Transilvaniei - după portul respectiv. Sărbătoarea religioasă devenind de foarte mulţi ani o tradiţie permanentă, majoritatea credincioşilor au participat de la început până la sfârşit, peste 200 de credincioase, în special, solicitând adăpost până în dimineaţa zilei de 7.XII, atât mănăstirii, cât şi seminarului pe culoarele din interiorul clădirii. Deşi timpul nu era deloc favorabil pentru a se aştepta afară, mulţi dintre credincioşi, în special femeile, au stat până dimineaţa pe băncile din parcul mănăstirii. A doua zi, dimineaţa, de la orele 7:00-10:00, în faţa bisericii mari a avut loc slujba de Sfinţire a apei şi Maslul pentru bolnavi, săvârşite de un sobor condus de episcopul pensionar Pavel Şerpe. Numărul de credincioşi a crescut până aproape de 1.100 şi de data aceasta manifestându-se o participare destul de activă... Între orele 10:30-13:00 în biserica mare a fost oficiată slujba de Liturghie, afară, pentru cei care nu au mai avut loc înăuntru, continuându-se cu pomelnicele şi împărtăşitul de către preotul destinat". Acelaşi funcţionar al statului nu omitea să menţioneze despre acatistele depuse la sfintele moaşte pentru perioade mai mari sau însoţirea sfintei în drumul de întoarcere în paraclis. În concluzie, acesta arăta că asistase la o "participare mare", cu "manifestare intensă a sentimentelor religioase", în final propunând ca în viitor praznicul Sf. Filofteia să nu se mai desfăşoare cu pelerinaj şi slujbe în biserica mare a Mănăstirii Argeşului.