Preoţi braşoveni în închisorile comuniste

Istoriografia română postde­cem­bristă a înregistrat numeroşi clerici ortodocşi care au ajutat pe cei urmăriţi de către organele de represiune comuniste. Printre aceştia, se enumeră preoţii bra­şo­veni Ioan Sumedrea şi Ioan Giur­giu din Moieciu de Jos. Ioan Sumedrea s-a născut la 17 sep­tembrie 1908 în familia unor oa­meni simpli şi harnici din Mo­ieciu de Jos, satul Cheia. După absolvirea Academiei Teologice „Andreiana” din Sibiu (1935), primeşte darul preoţiei pe seama Parohiei Sohodol, comuna Bran, judeţul Braşov. În 1943 ajunge preot în satul natal. Ioan Giurgiu s-a născut la 8 iulie 1919 în aceeaşi localitate braşoveană. A urmat Gimnaziul „Andrei Şaguna” din Braşov, apoi Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. Mai apoi şi-a con­tinuat studiile la Academia de Teologie „Andreiana” din Sibiu, absolvind în 1942. La 8 octom­brie 1942 a fost hirotonit preot de către Mitropolitul Nicolae Bă­lan al Ardealului pe seama Paro­hiei Fundata, judeţul Braşov. Trei ani mai târziu ajunge preot în satul natal, alături de Ioan Sume­drea. După 1948, cei doi preoţi intră în atenţia autorităţilor co­muniste, mai ales atunci când sunt cooptaţi în diferite activităţi obşteşti. Totul până la arestarea lor de către Securitate în ziua de 12 octombrie 1959. Cei doi sunt anchetaţi la Securitatea din Codlea pe motiv că l-ar fi găzduit pe fugarul Ion Gavrilă, zis Ali­mă­niş­teanu (altul decât luptătorul din munţii Făgăraşului) şi îm­pre­ună cu el ar fi complotat pentru uciderea secretarului organizaţiei de bază a PMR Moieciu, la arun­ca­rea în aer a unui pod CFR şi incendierea conductei magistrale de gaz metan. Întreg scenariul era o fantasmagorie a Securităţii menită să-i incrimineze pe doi dintre cei mai de seamă intelec­tuali din zona Bran-Codlea. Potri­vit declaraţiilor consemnate la interogatorii, în iunie 1953 preotul Ioan Sumedrea l-ar fi găz­duit şi i-ar fi oferit o masă fuga­rului Ion Gavrilă. Ulterior, Ga­vrilă a fost condus la preotul Ioan Giurgiu, deoarece era interesat de achiziţionarea unor piei de oaie. Numai şi simpla relaţie a celor doi preoţi cu fugarul Gavrilă era gravă pentru organele de an­chetă, deoarece acesta evadase în 1951 din arestul Securităţii din Timişoara. Tot părintele Ioan Giur­giu a mai fost acuzat în anchetă de atitudinea sa anticomunistă din perioada studenţiei, atunci când susţinuse o conferinţă în care făcuse o comparaţie între viziunea creştin-paulină şi cea comunistă cu privire la om. Prin Sentinţa nr. 743 din 16 iulie 1960 a Tribunalului Militar Cluj, cei doi preoţi au fost condamnaţi la câte 15 ani, Ioan Sumedrea la închisoare corecţională, iar Ioan Giurgiu la muncă silnică, pentru infracţiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. Ulterior, recursul le-a fost admis, iar prin Decizia nr. 329 din 22 septembrie 1960 a Tribunalului Suprem Cluj, Colegiul Militar, lui Ioan Sumedrea pedeapsa i-a fost modificată în muncă silnică, în timp ce lui Ioan Giurgiu i s-a redus pedeapsa la 10 ani închisoare corecţională. Cei doi au cunoscut Penitenciarul Codlea, apoi au fost separaţi. Ioan Sumedrea a fost transferat la Gherla (noiembrie 1960), de unde la 3 august 1964 a cunoscut eliberarea. Ioan Giurgiu a trecut prin Jilava (martie 1962 - tranzit), Aiud (1962), Giurgeni (martie 1962 şi mai 1963), Ostrov (aprilie 1962 şi iulie 1964) şi Gherla (martie 1963). A fost eliberat la 3 august 1964 din lagărul de la Ostrov.