Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Preoţii Teodor Trandafir şi Gheorghe Trandafir din Bereşti, Galaţi, în închisorile comuniste

Preoţii Teodor Trandafir şi Gheorghe Trandafir din Bereşti, Galaţi, în închisorile comuniste

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 26 Oct, 2016

Una dintre metodele cele mai utilizate de Securitate, mai ales în anii ‘50, în depistarea „duşmanilor poporului” a fost prin corupere/provocare, adică atragerea unor persoane în discuţii de natură politică sau procurarea unor materiale, care mai apoi în anchetele Securităţii erau considerate fie înscrisuri interzise, fie manifeste ale unor aşa-zise organizaţii contrarevoluţionare. Un astfel de caz este al preoţilor din localitatea Bereşti, judeţul Galaţi, atraşi într-o aşa-zisă organizaţie contrarevoluţionară, al cărui cap a fost considerat de către cei din Securitate chiar un membru de partid, anume impiegatul de mişcare de la gara CFR, Vasile Adăscăliţei. În primăvara anului 1948, Adăscăliţei era considerat de către unii membri de partid din Bereşti un pol separat, care strânge în jurul său alte persoane şi care se exprimă separat faţă de politica oficială. Vigilenţa de partid şi-a spus cuvântul, prin sesizarea Securităţii. La rândul ei, Securitatea a dirijat un informator, un apropiat, în scopul coruperii la discuţii pe teme politice. De aici a mai fost un pas pentru ca informatorul să-i afle cercul de persoane care îi împărtăşeşte opiniile politice. Mai apoi, în iulie 1948, în localitate a apărut şi un manifest, pe care acest impiegat l-ar fi difuzat către diferiţi cunoscuţi, printre care preotul Teodor Trandafir din Bereşti. Acesta s-a născut la 26 decembrie 1912, în Dăeni, judeţul Tulcea. După Seminarul Teologic din Galaţi, a urmat Facultatea de Teologie din Cernăuţi. În iulie 1948, preotul T. Trandafir ar fi primit de la Adăscăliţei un exemplar al manifestului, care avea un conţinut simplu, dar provocator: „Români, să aveţi răbdare că guvernul nu-i capabil şi în curând va cădea. Ţara e falimentară şi nu va putea face faţă cheltuielilor, deoarece e condusă de o mână străină. Toţi românii să strângă rândurile, ss/Rezistenţa”. De la preotul T. Trandafir, manifestul a ajuns la preotul Gheorghe Trandafir, tot din Bereşti. Acesta s-a născut la 28 martie 1909, în Vârlezi, judeţul Covurlui. A urmat Seminarul Teologic de la Huşi, apoi doi ani la Facultatea de Teologie. Între timp, pentru Securitate, difuzarea manifestului, practic, crease condiţiile formării unui grup subversiv. De asemenea, întâlnirile celor implicaţi presupuneau şedinţe conspirative împotriva regimului de „democraţie populară”. Pentru Securitate, grupul subversiv de la Bereşti număra 21 de membri, în frunte cu impiegatul CFR Adăscăliţei. Între aceştia se mai număra Ioan Trifu, născut la 4 octombrie 1913, în Bereşti, care era cântăreţ bisericesc în localitate. De aici nu a mai fost mult ca Securitatea să treacă la arestări. La 18 martie 1949 era arestat Ioan Trifu, iar la 4 mai acelaşi an, preotul Gheorghe Trandafir. Abia la 25 aprilie 1950 a fost arestat şi preotul Teodor Trandafir. Prin Sentinţa nr. 429 din 15 mai 1950 a Tribunalului Militar Galaţi, cei trei au primit câte doi ani de închisoare corecţională, pentru delictul de „uneltire contra ordinii sociale”. Preotul Gheorghe Trandafir a cunoscut penitenciarul din Galaţi (mai 1950), de unde la 21 iulie 1951 a fost eliberat. A revenit în preoţie la Parohia Ţuţcani, comuna Măluşteni, judeţul Vaslui. Teodor Trandafir a trecut prin Penitenciarul Galaţi (mai 1950), apoi prin coloniile de muncă de la Poarta Albă (aprilie 1951) şi Galeşu (noiembrie 1952), de unde a fost eliberat la 27 noiembrie 1952. În schimb, Ioan Trifu a trecut prin penitenciarul din Galaţi (mai 1949) şi Centrul de triere Rahova-Bucureşti (1951). La expirarea pedepsei a primit o decizie administrativă de muncă forţată pe o perioadă de 12 luni. A cunoscut colonia Bicaz (1951), de unde la 6 martie 1953 a fost eliberat. A revenit la parohie.