Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Preotul basarabean Alexandru Captarenco din Congaz, Tulcea, în ghearele Securităţii

Preotul basarabean Alexandru Captarenco din Congaz, Tulcea, în ghearele Securităţii

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 28 Dec, 2016

S-a născut la 28 august 1886 în famillia cântăreţului bisericesc (lucrător la Căile Ferate) Vasile Captarenco din oraşul Sevastopol, în Imperiul ţarist.

Între 1899 şi 1905, tânărul Captarenco urmează Liceul spiritual, iar între 1905 şi 1912 Seminarul Teologic, ambele din Chişinău. Între timp, familia sa revine în satul de baştină, în Bujor, judeţul Lăpuşna. În 1912 primeşte darul preoţiei pe seama Parohiei Slobozia-Hodorogea, judeţul Orhei. În octombrie 1917, se transferă la Parohia Racovăţ, judeţul Soroca, până în septembrie 1930, când îl găsim la Drujineni, lângă Hânceşti. În iunie 1940 reuşeşte să se refugieze în apropiere, pe malul drept al Prutului, la Parohia Bivolari-Iaşi. După eliberarea Basarabiei de sub bolşevism, revine la parohia sa, unde slujeşte în perioada 1941 - martie 1944. Se refugiază din nou în ţară, de data aceasta slujind la Parohia Stănceşti, comuna Vadu Paşii, judeţul Buzău, apoi din septembrie 1946 la Huşi, de unde în 1948 se pensionează. Slujeşte în continuare în biserica cimitirului din Huşi şi în diferite parohii din judeţul Vaslui, precum Căzăneşti sau Leoşti. În 1953 se transferă la Parohia Turda, comuna Mihai Bravu, judeţul Tulcea. Aici iniţiază o serie de reparaţii la biserica parohială. Pentru aceasta, preotul Captarenco strânge cereale de la credincioşi şi le valorifică. Din acest motiv este criticat de autorităţile locale. Opoziţia manifestată de reprezentanţii puterii locale îl determină ca, în mai 1955, să se transfere la Parohia Congaz (astăzi Rândunica), comuna Mihail Kogălniceanu, din apropierea oraşului Tulcea. Se pare că atitudinile preotului Captarenco de la Turda, considerate potrivnice regimului, au persistat în atenţia autorităţilor comuniste, care la 27 iunie 1955 au trecut la arestarea lui. În ancheta de la Securitatea din Constanţa, părintele Captarenco a fost acuzat că, pe vremea slujirii la Turda, ar fi întreţinut legături cu învăţătorul Constantin Călinescu, „fost şef de cuib legionar” şi că în discuţii cu credincioşii ar fi afirmat că membrii Gospodăriei Agricole Colective nu frecventează biserica. Potrivit scenariului anchetatorilor, Călinescu ar fi avut un aparat de radio, cu ajutorul căruia, împreună cu preotul Captarenco, ar fi ascultat posturile de radio occidentale, apoi ar fi colportat ştiri „duşmănoase regimului de democraţie populară”. Totodată, cei doi ar fi purtat discuţii şi ar fi instigat pe alţi cetăţeni împotriva înfiinţării Gospodăriei Agricole Colective în Turda. Totuşi, în condiţiile adoptării Decretului nr. 421/1955 privind amnistia politică, cercetarea penală împotriva preotului Captarenco s-a suspendat la 19 septembrie 1955. Astfel, la 18 octombrie 1955, părintele Captarenco este eliberat din arestul Securităţii din Constanţa.