În data de 19 noiembrie s-au împlinit 112 ani de la nașterea singurului român laureat Nobel, profesorul și cercetătorul George Emil Palade. Născut la Iași, într-o familie de intelectuali, a urmat
Preotul basarabean Alexandru Captarenco din Congaz, Tulcea, în ghearele Securităţii
S-a născut la 28 august 1886 în famillia cântăreţului bisericesc (lucrător la Căile Ferate) Vasile Captarenco din oraşul Sevastopol, în Imperiul ţarist.
Între 1899 şi 1905, tânărul Captarenco urmează Liceul spiritual, iar între 1905 şi 1912 Seminarul Teologic, ambele din Chişinău. Între timp, familia sa revine în satul de baştină, în Bujor, judeţul Lăpuşna. În 1912 primeşte darul preoţiei pe seama Parohiei Slobozia-Hodorogea, judeţul Orhei. În octombrie 1917, se transferă la Parohia Racovăţ, judeţul Soroca, până în septembrie 1930, când îl găsim la Drujineni, lângă Hânceşti. În iunie 1940 reuşeşte să se refugieze în apropiere, pe malul drept al Prutului, la Parohia Bivolari-Iaşi. După eliberarea Basarabiei de sub bolşevism, revine la parohia sa, unde slujeşte în perioada 1941 - martie 1944. Se refugiază din nou în ţară, de data aceasta slujind la Parohia Stănceşti, comuna Vadu Paşii, judeţul Buzău, apoi din septembrie 1946 la Huşi, de unde în 1948 se pensionează. Slujeşte în continuare în biserica cimitirului din Huşi şi în diferite parohii din judeţul Vaslui, precum Căzăneşti sau Leoşti. În 1953 se transferă la Parohia Turda, comuna Mihai Bravu, judeţul Tulcea. Aici iniţiază o serie de reparaţii la biserica parohială. Pentru aceasta, preotul Captarenco strânge cereale de la credincioşi şi le valorifică. Din acest motiv este criticat de autorităţile locale. Opoziţia manifestată de reprezentanţii puterii locale îl determină ca, în mai 1955, să se transfere la Parohia Congaz (astăzi Rândunica), comuna Mihail Kogălniceanu, din apropierea oraşului Tulcea. Se pare că atitudinile preotului Captarenco de la Turda, considerate potrivnice regimului, au persistat în atenţia autorităţilor comuniste, care la 27 iunie 1955 au trecut la arestarea lui. În ancheta de la Securitatea din Constanţa, părintele Captarenco a fost acuzat că, pe vremea slujirii la Turda, ar fi întreţinut legături cu învăţătorul Constantin Călinescu, „fost şef de cuib legionar” şi că în discuţii cu credincioşii ar fi afirmat că membrii Gospodăriei Agricole Colective nu frecventează biserica. Potrivit scenariului anchetatorilor, Călinescu ar fi avut un aparat de radio, cu ajutorul căruia, împreună cu preotul Captarenco, ar fi ascultat posturile de radio occidentale, apoi ar fi colportat ştiri „duşmănoase regimului de democraţie populară”. Totodată, cei doi ar fi purtat discuţii şi ar fi instigat pe alţi cetăţeni împotriva înfiinţării Gospodăriei Agricole Colective în Turda. Totuşi, în condiţiile adoptării Decretului nr. 421/1955 privind amnistia politică, cercetarea penală împotriva preotului Captarenco s-a suspendat la 19 septembrie 1955. Astfel, la 18 octombrie 1955, părintele Captarenco este eliberat din arestul Securităţii din Constanţa.