Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Preotul Emanuel Păsculescu-Orlea în temniţa comunistă

Preotul Emanuel Păsculescu-Orlea în temniţa comunistă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 14 Ianuarie 2011

S-a născut la 10 iunie 1901 într-o familie de oameni simpli, credincioşi, din Orlea, jud. Romanaţi. După şcoala primară, a urmat Seminarul Teologic "Sf. Nicolae" din Râmnicu Vâlcea, fiind coleg cu Ioan Marina, viitorul patriarh Justinian. Studiile teologice şi le-a continuat la facultatea din Bucureşti. A fost hirotonit preot pe seama parohiei din satul natal, apoi, în 1930, s-a transferat la biserica Mănăstirii "Mihai Vodă" din Bucureşti, unde funcţionau Arhivele Statului. În acea vreme, biserica voievodală avea funcţia de lăcaş de cult al Ordinului "Mihai Viteazul", astfel încât, pe lângă tipicul bisericesc, părintele Păsculescu-Orlea participa la festivităţile organizate de veteranii de război care purtau înalta distincţie militară. Rolul pe care îl avea l-a apropiat inevitabil de Casa Regală. De asemenea, în timpul războiului din est, părintele predica frecvent împotriva opresorului bolşevic. Toate acestea au fost contabilizate de regimul politic instalat după 1945, astfel încât, la 31 ianuarie 1951, părintele a fost reţinut şi trimis la canal ca deţinut administrativ. A fost eliberat abia la 20 iulie 1955, întorcându-se la biserica în care slujise înainte. A fost urmărit permanent, la intrarea în mănăstire fiind instalată o sentinelă care nu permitea accesul credincioşilor în biserică.