Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Preotul Gheorghe Costăchescu din Izvoru-Argeş, în temniţa comunistă

Preotul Gheorghe Costăchescu din Izvoru-Argeş, în temniţa comunistă

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 05 Sep, 2016

Un alt cleric ortodox trecut prin universul concentraţionar comunist, nemenţionat în istoriografia recentă bisericească, este preotul Gheorghe Costăchescu. Acesta s-a născut la 1 februarie 1898 în familia preotului Ion Costăchescu din localitatea Vaţa, judeţul Argeş. După absolvirea Seminarului teologic (1920), tânărul Gheorghe Costăchescu a primit darul preoţiei, mai apoi fiind numit preot într-o localitate vecină satului natal, anume la Izvoru, judeţul Argeş. El a slujit la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, fostă capelă a curţii boiereşti Perticari-Davila din localitate, ridicată la 1701. Între 1939 și 1944, preotul Costăchescu a reparat biserica. De altfel, el va fi fost preotul care i-a cununat pe prinţul Matei Ghica Cantacuzino (un bun pilot de aviaţie) şi Ioana Perticari în anii ‘20, naşi fiind însuşi Regele Ferdinand şi Regina Maria şi despre care, până astăzi, s-a păstrat o frumoasă Biblie cu înscrisuri de la acest eveniment. În anii ‘30, acelaşi Matei Ghica Cantacuzino a fost primar al localităţii Izvoru. În această perioadă, preotul Costăchescu s-a remarcat în plan politic, ca lider al Partidului Naţional Ţărănesc din localitate, iar mai apoi şi ca membru în Comitetul judeţean. De asemenea, a fost reprezentantul acestui partid la alegerile parlamentare din 1946. Din aceste motive, după 1948 a intrat în atenţia autorităţilor comuniste. Din 1949 a fost considerat chiabur, deoarece deţinea o însemnată proprietate funciară. A urmat şi inevitabilul. Pentru trecutul său politic, la 15 august 1948 a fost arestat şi trimis în ancheta Securităţii din Piteşti. Prin procesul-verbal nr. 2/1952 al Direcţiei Generale a Securităţii Statului, părintele Costăchescu este trimis în detenţie administrativă pentru o perioadă de 60 luni. Ajunge la Canal, în colonia de muncă de la Valea Neagră (ianuarie 1953) destinată clericilor, apoi la Centrul de Triere Bucureşti de pe lângă Penitenciarul Văcăreşti (iulie 1953). La 14 august 1953 este eliberat. Se întoarce la parohia sa, conştient fiind că trebuie să se acomodeze cu rigorile regimului comunist. Deşi este cel mai respectat cetăţen din localitate, reprezentanţii autorităţilor locale îl privesc în continuare ca pe un chiabur, obligându-l să-şi predea o parte a proprietăţii funciare întovărăşirii agricole. Refuză să-şi predea tot pământul, din acest motiv fiind considerat un instigator împotriva înfiinţării gospodăriei agricole colective. Pentru autorităţile comuniste atitudinea sa se datora trecutului politic interbelic. Din aceste motive, la 25 septembrie 1959 este arestat din nou. La percheziţie i se confiscă un număr al publicaţiei „Cuvântul ţăranilor”. Este anchetat la Securitatea din Piteşti asupra activităţii sale politice de până în 1947 şi acuzat că ar fi propagat ideea răsturnării regimului democrat-popular, ar fi instigat împotriva „socializării agriculturii” şi ar fi ascultat postul de radio „Vocea Americii”, apoi ar fi făcut „comentarii duşmănoase”. La proces susţine că declaraţiile date împotriva sa sunt ale unor membri ai Consiliului parohial, se pare trimişi de autorităţile locale, care doresc să controleze în mod arbitrar activitatea parohială. Prin Sentinţa nr. 191 din 8 aprilie 1960 a Tribunalului Militar Craiova este condamnat la 4 ani închisoare corecţională, pentru infracţiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. Prin Decizia nr. 873 din 25 mai 1960 a Tribunalului Militar Bucureşti - Colegiul de Recurs, i se admite recursul, iar dosarul este trimis la Procuratură pentru completarea cercetărilor. În cele din urmă, prin Ordonanţa din 18 iulie 1960 a Securităţii Regiunii Piteşti se încetează procesul penal şi se dispune eliberarea părintelui Costăchescu. Este eliberat la 20 iulie 1960.