Preotul Gheorghe Tuleaşcă din Probota-Suceava în temniţa comunistă

S-a născut la 9 aprilie 1903 într-o familie de oameni simpli din localitatea Vânători, la umbra mănăstirii voievodale Neamţ. A urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” din Iaşi, apoi Facultatea de Teologie din Cernăuţi. După studiile teologice a primit darul preoţiei pe seama Parohiei Probota, fosta mănăstire voievodală ctitorită de Petru Rareş. Pentru a putea sluji în locaşul de cult voievodal, în anii ‘30 şi cu sprijinul Comisiei Monumentelor Istorice, preotul Tuleaşcă iniţiază lucrări de reparaţii la acoperiş, ferestre şi turnul-clopotniţă. Din dosarul penal pe care l-am consultat nu reies alte date biografice, în afara celor legate de perioada detenţiei. Va fi fost unul dintre intelectualii de seamă ai localităţii în care slujea. Mai ştim că în anii 1937-1938 a fost şicanat de organele de jandarmerie care îl suspectau pe nedrept de activitate legionară clandestină. De altfel, în anul interzicerii partidelor politice, jandarmii au dovedit atât exces de zel, încât l-au reţinut pe părintele Tuleaşcă. Intervenţia prezbiterei la comandantul de jandarmi a făcut posibilă eliberarea părin­telui. După 1945, inevitabil intră în atenţia organelor de repre­siune comuniste. Arestarea lui se con­sumă în ziua de 22 septembrie 1959, când este trimis în ancheta Securităţii din Botoşani, apoi din 15 decembrie la Suceava. Este anchetat după binecunoscutul scenariu ideologic al Securităţii de la sfârşitul anilor ‘50: apartenenţă legionară şi conspiraţie la adresa regimului „democrat-popular”, mai ales prin instigare împotriva colectivizării agriculturii. În primul rând este acuzat că în timpul guvernării naţional-legionare ar fi făcut parte din Mişcarea Legionară, cu funcţia de şef de garnizoană. Părintele Tuleaşcă respinge această acuzaţie. Mai apoi, anchetatorii îl acuză că ar fi continuat activitatea legionară în formă clandestină şi că ar fi făcut instructaj ideologic după 23 august 1944 împotriva regimului politic instalat cu ajutor sovietic, conform ordonanţei de învinuire: „A desfăşurat activitate legionară, instruind pe şefii de cuiburi [...], spunându-le să nu înceteze activitatea legionară pentru că, în curând, legionarii ar veni la conducere şi i-ar distruge pe comunişti. [...] În discuţiile pe care le-a purtat cu cetăţenii din comuna Probota a afirmat, printre altele, că oamenii nu trebuie să se înscrie în partidul comunist, întrucât în curând comuniştii ar fi spânzu­raţi şi că ar trebui să mai rămâ­nă oameni în afara partidului cu care el să lupte împotriva comuniştilor”. Totodată, este acuzat de instigare împotriva „procesului de socializare a agriculturii”: „În predicile pe care le-a ţinut cu ocazia slujbelor religioase de la biserică s-a pronunţat împo­triva cooperativizării agricul­turii, îndemnând cetăţenii să fie uniţi şi să nu-şi piardă credinţa şi pământul”. Cu aceste acuzaţii, prin Sentinţa nr. 293 din 24 mai 1960 a Tribunalului Militar Iaşi, părintele Tuleaşcă a fost con­dam­nat la 7 ani închisoare corecţională, pentru infracţiu­nea de „uneltire contra ordinii sociale”. A cunoscut închisorile de la Suceava, Botoşani (aprilie 1960), Jilava (septembrie 1960) şi Aiud (septembrie 1960). La 25 iunie 1964 a fost eliberat din Penitenciarul Aiud.