Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Preotul Ioan Dovăncescu sub persecuţia comunistă

Preotul Ioan Dovăncescu sub persecuţia comunistă

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 26 Apr, 2012

Ioan Dovăncescu este un alt preot dintre numeroşii slujitori ortodocşi arestaţi de autorităţile comuniste în "noaptea Adormirii Maicii Domnului" din 1952. Deşi întreaga viaţă şi-a dăruit-o altarului din Oltenia, el provenea din Valea Lungă, judeţul Dâmboviţa, născut la 9 iunie 1905, în familia unui miner din orăşelul Moreni. Între 1912 şi 1918 a urmat şcoala primară din localitatea natală, apoi, între 1919 şi 1925, Şcoala Normală din Târgovişte. Se hotărăşte să urmeze calea preoţiei, pentru care, în 1925, se înscrie la Facultatea de Teologie din Bucureşti. După absolvire, în 1929 este hirotonit preot pe seama Parohiei "Cuvioasa Parascheva" din Bobiceşti, jud. Romanaţi. Aici slujeşte până în mai 1931, când este numit preot ajutător la Biserica "Sf. Nicolae-Ungureni" din Craiova. În anul următor redevine paroh, de data aceasta la Radovanu, jud. Dolj, însă la puţin timp se întoarce ca slujitor la Bobiceşti. Aici întemeiază un cămin cultural, iar după cutremurul din 1940 repară biserica parohială. În 1942 este numit paroh la biserica Gherceştii Noi din Craiova. Ulterior, din mai 1951 este detaşat la biserica Ungureni, după ce vreme de şapte ani fusese închisă în urma cutremurului din 1940 şi reparată cu sprijinul Comisiei Monumentelor Istorice. În 1952, când la ordinul partidului unic se întocmesc listele cu preoţii cu "antecedente politice", părintele Dovăncescu intră în vizorul Securităţii. La alegerile din 1946, părintele Dovăncescu fusese delegat al PNL-Tătărăscu la urna de votare, apoi, în 1948, candidat al PNL-Bejan, iar din 1949 şi până la dizolvare membru al Partidului Naţional Popular. Ca mulţi alţi preoţi români, Ioan Dovăncescu mai spera după 1946 la o cădere a regimului comunist. Astfel, în noaptea de 15 spre 16 august 1952 este reţinut şi trimis în ancheta Securităţii din Craiova. Pentru "trecutul său politic", la 24 noiembrie 1952, o comisie a Ministerului Afacerilor Interne decide ca părintele Dovăncescu să fie trimis 60 de luni în colonie de muncă. Însă părintele se îmbolnăveşte şi devine "inapt pentru muncă". În aceste condiţii, la 15 septembrie 1953 este eliberat din colonia de triere de la Rahova-Bucureşti.