Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Preotul Ioan Pintilie în detenţia comunistă

Preotul Ioan Pintilie în detenţia comunistă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 24 Aprilie 2014

Un alt preot persecutat în perioada comunistă a fost Ioan Pintilie. Acesta s-a născut la 18 mai 1909 într-o familie de agricultori din comuna Lungani, judeţul Iaşi. După studiile primare şi cele secundare, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, unde a obţinut diploma de licenţă în anul 1943. În 1935, participă alături de studenţi din tineretul partidului cuzist la ridicarea bisericii din Balş, judeţul Iaşi. După ce o perioadă de timp fusese misionar la Iaşi, ulterior, pe Ilie Pintilie îl găsim slujind altarului din Balş. În 1939 este transferat la Parohia „Duminica Tuturor Sfinţilor“ din Scobinţi, de lângă Hârlău, în apropierea zonei natale. După 1944, cu sprijinul prefectului de Iaşi, un mai vechi prieten din partidul liberal, preotul Pintilie susţine un cămin de copii în Scobinţi. Activitatea filantropică va fi interzisă de autorităţile comuniste care nu vedeau cu ochi buni iniţiativa preotului din Scobinţi. După 1948, preotul Pintilie va refuza să se înregimenteze în iniţiativele autorităţilor locale de colectivizare, în activităţile obşteşti şi se va declara nemulţumit de impunerea cotelor agricole. Pentru că se întâlnea cu mai vechiul său prieten, fostul prefect ieşean, atunci reprezentanţii puterii comuniste au considerat că preotul Pintilie este refractar şi conspiră împotriva regimului politic. Din aceste motive,  la 12 octombrie 1959, preotul Ioan Pintilie a fost reţinut de Securitatea din Iaşi. Ancheta de la Securitate a stabilit că, din 1955, preotul Pintilie „a stabilit legături de natură duşmănoasă cu alte elemente ostile regimului democrat-popular“ în scopul iniţierii de „acţiuni contrarevoluţionare“. De asemenea, preotul era inculpat pentru literatura „interzisă“ descoperită la percheziţia domiciliară, adică volume semnate de: Constantin Rădulescu-Motru, Simion Mehedinţi, Nicolae Popescu-Prahova şi Ion Gh. Savin. În consecinţă, la 24 iunie 1960 (praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul), prin Sentinţa nr. 364 a Tribunalului Militar Iaşi, părintele Pintilie era condamnat la 8 ani închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A cunoscut închisorile de la Iaşi (1960), Jilava (octombrie 1960), Aiud (octombrie 1960) şi colonia de muncă de la Ostrov (octombrie 1963). A fost eliberat la 31 iulie 1964 din colonia Ostrov.