Preotul Teodor Istrate sub persecuţia comunistă

S-a născut la 25 mai 1914 în familia unor oameni simpli din localitatea Floru, judeţul Olt. După absolvirea studiilor de teologie, tânărul Istrate a primit darul preoţiei, mai apoi ajungând preot în localitatea teleormăneană Dobroteşti. După 1943, aici a ridicat o biserică de zid nouă, pentru care în 1952 a primit distincţia bisericească de iconom stavrofor. Părintele Istrate a devenit cunoscut în istoriografia recentă pentru aportul său la revolta ţărănească din martie 1961. În februarie 1961, în localitatea Dobroteşti se declarase încheiată colectivizarea. O lună mai târziu, la 7 martie 1961, preşedintele Gospodăriei Agricole Colective „7 noiembrie”, din Dobroteşti, împreună cu instructorul de partid raional, convoca adunarea generală a colectiviştilor. Ţăranii nu s-au grăbit să răspundă la convocare, motiv pentru care, cu ironie, instructorul de partid a făcut o glumă neinspirată: „Bă, veniţi că vă dau cererile înapoi!” Imediat s-a dat zvonul în localitate că autorităţile ar fi de acord cu retragerea din colectiv, iar o ţărancă a tras clopotul la biserică. Aşa au ieşit oamenii din case, aproximativ 300 de persoane, care au mers la GAC pentru a cere retragerea. Reprezentanţii autorităţilor locale au refuzat, din acest motiv fiind chiar bătuţi. Deşi fuseseră trimise forţe de miliţie, ţăranii au pus stăpânire pe localitate. Nimeni nu mai intra sau ieşea din localitate fără să fie legitimat de către grupurile de localnici care patrulau permanent.

Situaţia a fost anihilată de către miliţienii şi securiştii deghizaţi în muncitori şi dotaţi cu ciomege şi chiar arme, veniţi de la Alexandria şi Turnu Măgurele. Intervenţia în forţă, soldată chiar cu rănirea unor localnici, a fost urmată de arestări masive în noaptea de 7 spre 8 martie. Între cei arestaţi a fost şi preotul Istrate, luat de Securitate în ziua de 8 martie 1961, sub învinuirea de „uneltire contra ordinii sociale”. Potrivit unui referat al Securităţii, „sus-numitul, în ziua de 7 martie 1961, a participat la dezordinile de la sediul GAC din comuna Dobroteşti, în scopul destrămării acestei gospodării colective, instigând sătenii să ceară restituirea cererilor din GAC”.

Nu era pentru prima dată când interacţiona cu autorităţile comuniste. În anii ‘50 fusese anchetat de Miliţia raionului Roşiori de Vede, timp de trei luni, pentru că ar fi furat grâu de pe câmp, iar la proces primise o amendă. Pentru a-şi hrăni familia, preotul culesese grâu de pe terenul care îi fusese luat cu forţa de către autorităţile locale în procesul de înfăptuire a colectivizării.

În 1961, autorităţile locale au trecut la o amplă represiune, pe majoritatea celor arestaţi trimiţându-i în detenţie. Părintele Istrate a fost anchetat în arestul Ministerului Afacerilor Interne din Bucureşti, însă nu i s-a intentat proces politic. În schimb, prin Ordinul nr. 10.087 din 4 mai 1961, a fost trimis în lagăr de muncă pentru o perioadă de 60 de luni. A cunoscut penitenciarul de la Jilava (aprilie 1961) şi lagărul de la Periprava (din 14 mai 1961). A fost eliberat la 20 aprilie 1962 din lagărul de la Periprava, cu dreptul de a se reîntoarce la domiciliul său.