În data de 19 noiembrie s-au împlinit 112 ani de la nașterea singurului român laureat Nobel, profesorul și cercetătorul George Emil Palade. Născut la Iași, într-o familie de intelectuali, a urmat
20 Noi, 2024
Primii reprezentanți români la Conferința Bisericilor Europene
Cea de a III-a Adunare Generală a Conferinței Bisericilor Europene (CBE) s-a desfăşurat la Nyborg, în Danemarca, între 1 și 5 octombrie 1962, și a dezbătut tema „Biserica în Europa şi criza omului modern” (The Church in Europe and the Crisis of Modern Man). Invitat personalîn calitate de consultant, pr. prof. dr. Milan Șesan de la Sibiu a fost primul reprezentant al Bisericii noastre la o Adunare Generală CBE. Ulterior, delegațiile românești aveau să fie conduse de vrednicul de pomenire Patriarh Iustin Moisescu, în calitate de Mitropolit al Moldovei și Sucevei.
Prin abordarea acestei teme, întrunirea s-a concentrat asupra unor chestiuni privind criza societăţii europene la începutul deceniului al șaptelea din secolul trecut, cum au fost: importanţa familiei, situaţia migranţilor, progresul tehnicii, situaţia politică, socială şi culturală etc. Adunarea a delegat Prezidiul şi Comitetul Consultativ să pregătească un text de constituţie a CBE, spre a fi adoptat la cea de a IV-a Adunare Generală. Întrucât între timp secretarul executiv, dr. Hans Heinrich Harms, se întorsese în Germania, adunarea a solicitat dr. Visserât Hooft, secretarul general al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (CEB), să-l delege pe pastorul baptist dr. Glenn Garfield Williams, care avea calitatea de secretar pentru Europa în cadrul serviciului CEB de ajutorare a Bisericilor, să lucreze o parte din timp pentru CBE. După înfiinţarea unui Secretariat propriu al CBE la Geneva, dr. Williams a devenit primul secretar general al CBE şi a activat până în anul 1986, când a ieşit la pensie.
Adunarea din 1962 a confirmat în mare parte acelaşi Prezidiu, cu singura schimbare că Episcopul rus Johann Wendland, care plecase între timp în SUA, a fost înlocuit cu Arhiepiscopul Serghie de Perm, tot în calitate de reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse. Comitetul Consultativ era format tot din 15 membri, care rămân aceiaşi, inclusiv cei doi reprezentanţi ortodocşi aleşi la Adunarea Generală precedentă. În lista de invitaţii trimise înaintea acestei adunări este menţionată şi o invitaţie adresată Mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei, care însă nu a participat la această întrunire. În schimb, Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de pr. prof. dr. Milan Șesan de la Sibiu, invitat personal în calitate de consultant. Acesta este primul reprezentant al Bisericii noastre la o Adunare Generală CBE. După cum reiese dintr-o scrisoare a sa din 31 iulie 1964 (Archives. Conference of European Churches. General Secretariat. Corespondence with Member Churches, file No 8), adresată dr. Williams de la Geneva, prof. Milan Şesan a ajuns în legătură cu CBE prin Conferinţa Creştină pentru Pace de la Praga, în care era foarte angajat, nu în ultimul rând datorită cunoştinţelor sale de limbă cehă.
Cea de-a patra Adunare Generală a CBE, desfăşurată între 5 și 10 octombrie 1964, a avut o însemnătate deosebită din mai multe puncte de vedere. Datorită faptului că autorităţile daneze solicitau ca delegaţii din fosta Republică Democrată Germană să călătorească cu paşapoarte emise de o autoritate dintr-o ţară membră a pactului NATO, adunarea aceasta s-a desfăşurat la bordul vasului „Bornholm”, într-o zonă extrateritorială. În al doilea rând, Adunarea a adoptat o constituţie a CBE, prin care această organizaţie se definea cu un profil propriu. Prin această Constituţie, care a fost revizuită în anul 1992, se preciza că organul deliberativ suprem al CBE era Adunarea Generală, iar autoritatea conferinţei între două Adunări Generale era exercitată de Prezidiu împreună cu Comitetul Consultativ. Secretariatul conferinţei exercita funcţia executivă a acesteia. Tema discutată la această întrunire a fost „Trăind împreună ca generaţii şi continente” (Living Together as Continents and Generations). La această adunare, prezenţa ortodoxă a fost mult mai pregnantă. Alături de reprezentanţii Patriarhiei Ecumenice, ai Bisericii Ortodoxe Ruse, ai Bisericii Ortodoxe Sârbe şi ai Bisericii Ortodoxe din Finlanda s-a numărat şi delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, formată din şase membri şi condusă de fericitul de pomenire Patriarh Iustin, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Sucevei.
Mitropolitul Iustin Moisescu a fost ales în Prezidiul acestei organizaţii, format acum din 7 membri. Înaltul ierarh român a făcut parte din acest Prezidiu, în care s-a remarcat prin intervenţiile sale clare şi precise, până la alegerea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1977. În Comitetul Consultativ, care număra începând cu această adunare 18 membri, a fost ales pentru o perioadă de şase ani pr. prof. dr. Ioan Gh. Coman, primul reprezentant ortodox român în acest for.
A cincea Adunare Generală a CBE s-a desfăşurat între 29 septembrie și 5 octombrie 1967 la Pörtschach, în Austria, cu tema „A sluji şi a reconcilia: sarcina Bisericilor europene astăzi” (To Serve and Reconcile: the Task of the European Churches Today). În raportul de activitate prezentat de secretarul general se preciza că Prezidiul şi Comitetul Consultativ s-au întrunit pe parcursul celor trei ani (care au urmat Adunării Generale precedente) de 5 ori şi că două dintre aceste întruniri au fost găzduite la Bucureşti (în septembrie 1965 şi în martie 1967), de către Patriarhia Română. În mesajul adresat Bisericilor din Europa de Adunarea de la Pörtschach se menţiona printre altele că „noi trebuie să progresăm de la coexistenţă la cooperare internaţională şi slujire reciprocă în folosul tuturor popoarelor, oricare ar fi sistemul lor politic sau social. Cerem creştinilor din Europa şi Bisericilor lor să urmărească aceste ţeluri, fiind pregătiţi să se dedice slujirii şi reconcilierii” (Michael De-la-Noy, „A Task for the Churches in Europe. To serve and reconcile, A Report of the NYBORG V Assembly of the Conference of European Churches in Pörtschach 1967”, Geneva, 1968, p. 43). Această adunare a fixat câteva programe de lucru mai clare ale CBE şi a hotărât ca organizaţia să aibă un secretariat propriu şi să nu mai depindă de personalul CEB. În sfârşit, Adunarea din Austria a adoptat un text privind regulile de funcţionare a Adunării Generale şi a Comitetelor sale de lucru, reguli privind funcţionarea Prezidiului şi a Comitetului Consultativ, precum şi reguli pentru funcţionarea Secretariatului conferinţei. Aceste reguli au fost mereu îmbunătăţite de Adunările care au urmat.
Delegaţia BOR a fost condusă şi de această dată de către Mitropolitul Iustin al Moldovei şi Sucevei şi includea următorii membri: Mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului; pr. prof. dr. Ioan Gh. Coman (Bucureşti); pr. prof. dr. Gheorghe Moisescu (Viena) şi diac. prof. dr. Nicolae Nicolaescu (Bucureşti). Cuvântul din cadrul serviciului de încheiere a lucrărilor acestei Adunări a fost rostit de pr. prof. Ioan Gh. Coman, care a subliniat printre altele că „viaţa actuală în complexitatea ei impune o varietate considerabilă de remedii creştine, care nu se vor limita doar la a consola, ci vor face să lucreze toate resursele dragostei evanghelice în întreaga lume” (Marc-André Ledoux, „NYBORG V. Rapport”, Foi et Vie, Paris, f.a., p. 43). Mitropolitul Iustin a continuat mandatul său ca membru al Prezidiului, iar pr. prof. Ioan Gh. Coman ca membru al Comitetului Consultativ al CBE.
