La 3 noiembrie s-au împlinit 190 de ani de la înfiinţarea, prin decretul nr. 143 din 3 noiembrie 1834 semnat de domnitorul Alexandru Ghica, a Muzeului de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti, azi Muzeul
Primul film prezentat public avea 45 de secunde
În 1895, frații Auguste-Marie şi Louis Lumiére, inventatori şi experţi în domeniul fotografiei, au realizat un proiector cunoscut sub numele „cinematographe”, precursorul cinematografiei contemporane. Aparatul era diferit de alte proiectoare din acea vreme. Era portabil, iar manivela acţionată manual permitea înregistrarea de imagini în spații deschise.
La 22 martie 1895, fraţii Lumiére și-au prezentat invenția și filmul de 45 de secunde „La Sortie de l’usine Lumiere a Lyon”, socotit prima peliculă în mișcare din lume, Academiei de Ştiinţe din Paris. Câteva luni mai târziu, la 28 decembrie 1895, în subsolul localului Grand Café din capitala franceză, avea loc prima reprezentaţie de cinema cu public. În prezența a circa 30 de plătitori de bilete și a unor invitați ai inventatorilor, au rulat filmul „La Sortie de l’usine Lumiere a Lyon” și alte nouă pelicule cu durate între 38 și 49 de secunde. Momentul a reprezentat „nașterea” cinematografului Lumiére. Prima proiecţie nu a adus decât 30 de franci din bilete. Ulterior, numărul reprezentațiilor zilnice a ajuns la 20, iar încasările au crescut la 2.500 de franci pe zi. Un spectator care voia să vadă proiecția de 20 de minute trebuia să plătească un franc.
În ziua de 27 mai 1896, la Bucureşti, în saloanele ziarului „L’Indépendance roumaine”, pentru prima dată în România, a fost vizionat un film produs de cinematograful Lumiére. În iunie 1897, acelaşi cinematograf a realizat primul jurnal de actualităţi româneşti, cu trei subiecte filmate de operatorul Paul Meniu la serbările de la 1 mai 1897.