Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Principalele evenimente din luna august 1919

Principalele evenimente din luna august 1919

Un articol de: Prof. Dr. Dorin Stănescu - 08 Aug, 2019

1 august - Ofensiva trupelor române peste Tisa, regele Ferdinand și regina Maria asistă la trecerea Tisei de către armata română; la Sibiu se întrunește, timp de 11 zile, Marele Sfat Național, organism creat la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918. Ca un veritabil Parlament al Ardealului, Marele Sfat va dezbate proiectele legilor reformelor agrare și electorale și le va înainta Parlamentului României.

2 august - Bella Kun pă­răsește Budapesta într-un tren, cu destinația Viena, iar din Austria se refugiază în Rusia.

3 august - Un detașament de 400 de oameni, condus de colonelul Gheorghe Rusescu, intră în Budapesta; Potrivit ziarului „Adevărul”, armata română intră în Timișoara în uralele mulțimii; În regiunea petrolieră a Prahovei, muncitorii au de­clanșat o grevă solicitând măriri salariale.

4 august - Divizia 1 intră în Budapesta și defilează pe bulevardul principal al capitalei maghiare.

6 august - Vestea ocupării Budapestei de către armata română este sărbătorită într-un entuziasm general la Bu­cu­rești, unde mulțimea s-a adunat la statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate. S-a deplasat, apoi, pe Calea Victoriei și spre Palatul regal, unde i-a ovaționat pe suveranii României Mari. Astfel de mani­fes­tații de bucurie spontane au avut loc în toate marile orașe din țară.

10 august - La Timișoara, șvabii din Banat se întrunesc și își declară adeziunea la rezo­lu­ția de unire cu România a Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918; În Ungaria, armata română ur­mă­reș­te rămășițele armatei bolșevice retrase spre frontiera cehoslovacă, potrivit unui comunicat al Marelui Cartier General.

19 august - Un comitet de inițiativă organizează, la Mă­rășești, celebrarea a doi ani de la strălucita victorie a armatei române în fața armatelor Puterilor Centrale.

21 august - Presa română descrie atmosfera de la Budapesta, unde populația deplânge pierderea Ardealului „din care se întreținea tot luxul Budapestei lor”.

22 august - Ziarul „Adevărul” scrie despre întrunirea de la Iași a protopopilor din Eparhia Moldovei, adunarea fiind prezidată de către Mitropolitul Pimen Georgescu. Scopul întrunirii era discutarea reformei Bisericii naționale, participarea în cadrul Congresului preoților, care avea să se desfășoare în septembrie 1919 la București. Un alt punct pe ordinea de zi a fost cel legat de îngrijirea mormintelor eroilor, precum și rolul și chemarea preoților la această sfântă datorie.

30 august - Ziarul „Dacia” informează cititorii despre faptul că Atena Călugăreanu, pre­ședinta Comitetului pentru ridicarea unui monument în cinstea Ecaterinei Teodoroiu, a luat inițiativa organizării „unui pelerinaj la mormântul eroinei de pe Valea Glodului, satul Fi­țio­nești, jud. Putna, unde se va oficia un parastas”.

31 august - La Călugăreni, pe malurile Neajlovului, în prezența câtorva mii de par­ti­ci­panți și a ministrului cultelor și instrucțiunii publice, Constantin Angelescu, a avut loc o ceremonie de celebrare a 324 de ani de la victoria lui Mihai Vi­teazul împotriva lui Sinan Pașa (23 august 1595). Cu aceas­tă ocazie s-au comemorat și jertfele soldaților români din 1916 căzuți în bătălia de pe Neaj­lov, purtată pentru apărarea capitalei țării.