Nu voi înțelege niciodată de ce trebuie ca unele legi să se lupte cu istoria, cu personalități care au trăit demult, au biruit, au și greșit, dar au lăsat opere viabile. Octavian Goga (1881-1938) nu a trăit,
10 Mai, 2026
Rolul „primei-doamne” în societatea americană
Prima-doamnă a Statelor Unite ale Americii, așa cum este numită soția președintelui american, nu are nici o poziție oficială în cadrul administrației prezidenţiale, ci doar obligația de a fi gazda Casei Albe, de a organiza și patrona ceremoniile oficiale, dineurile cu șefii de stat, alte evenimente de la reședință. Cu toate acestea, rolul său a crescut în importanță de-a lungul timpului, devenind unul foarte vizibil în societatea americană.
Potrivit Lisei Burns, profesor și autor al mai multor cărți dedicate primelor-doamne, sunt patru mari ipostaze pe care le-au preluat, succesiv, soțiile președinților SUA: cea de persoană publică discretă (1900-1929); de celebritate (1932-1961); de activistă (1964-1977); de sfătuitor (1980-2001).
După al Doilea Război Mondial, a devenit un lucru comun ca primele-doamne să aibă o cauză cu care să se identifice. Astfel, Lady Bird Johnson a susținut o premieră pentru anii ’60, protecția mediului; Pat Nixon a încurajat voluntariatul și a călătorit foarte mult în străinătate; Betty Ford a fost o militantă pentru drepturile femeilor; Rosalynn Carter s-a implicat în problema sănătății mintale; Nancy Reagan a inițiat o campanie împotriva drogurilor; Barbara Bush (foto) a promovat literația; Hillary Clinton a fost o avocată a reformei sistemului medical; Michelle Obama a ales lupta cu obezitatea infantilă; Melania Trump a atras atenția asupra hărțuirii online a copiilor; Jill Biden susține cauza familiilor militarilor americani și a veteranilor.
.jpg)
