Romii din Europa, mai vulnerabili în faţa crizei economice

Frământările sociale rămân o caracteristică a perioadelor de criză, categoriile cele mai vulnerabile din acest punct de vedere fiind minorităţile. După cum remarcă prestigioase publicaţii europene, romii din întreaga Europă se confruntă nu doar cu problema şomajului, ci şi cu actele de violenţă generate de grupuri extremiste. „Romii sunt ultimii angajaţi şi primii concediaţi“, afirmă Rob Kushen, director general al Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), la Budapesta, pentru ziarul „Financial Times“, care face o radiografie a situaţiei în care se află, în acest moment, romii din Europa Centrală şi de Est. Publicaţia germană „Deutsche Welle“ relatează, pe larg, violenţele a căror victime au fost, în ultima perioadă, romii din Ungaria, tot pe fondul lipsurilor generate de criza financiară.

De la Est la Vest, criza economică loveşte în plin europenii, disperarea unora dintre ei fiind cu atât mai mare cu cât, şi înainte de prăpădul financiar, un loc de muncă reprezenta un adevărat lux. Cei aproape opt milioane de romi care trăiesc în Europa, în general consideraţi ca fiind cea mai vulnerabilă populaţie a continentului, au fost printre primii care şi-au pierdut locurile de muncă în momentul crizei.

„Romii sunt ultimii angajaţi şi primii concediaţi“, afirmă Rob Kushen, director general al Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), la Budapesta, pentru „Financial Times“.

Dionyz Sahi a scăpat de şomaj şi de cel mai prost cartier al celui de-al doilea oraş din Slovacia, Kosice, datorită unui program înfiinţat de US Steel, pentru a angaja membri ai minorităţii rome. Dar această cale de scăpare din sărăcie s-a închis acum din cauza crizei financiare globale. „Nu mai suntem în perioada de angajare, ci, mai curând, într-o perioadă de reduceri de personal“, explică George Babcoke, preşedinte al US Steel Kosice, o filială a grupului american şi cel mai mare investitor în estul Slovaciei. Când şi-a obţinut postul, în anul 2003, Dionyz Sahi a putut scăpa din Lunik IX, un cartier sinistru de romi, la marginea oraşului Kosice. „Nu mai avusesem un serviciu înainte. Când am primit primul salariu şi i-am dus pe copii mei să cumpere jucării, atunci am înţeles ce fericire este să ai un loc de muncă“, a concluzionat ţiganul.

Salariul a scăzut până la 130 de euro

Impactul crizei se poate observa, de exemplu, şi în satul Velká Lomnica, în nordul Slovaciei, continuă publicaţia britanică. Aici, în aceste câmpii înverzite pe fundalul vârfurilor înzăpezite ai munţilor Tatra, locuiesc într-o sărăcie totală aproximativ 1.000 de romi. Femeile se apleacă în deschiderile fără ferestre ale unei clădiri şubrede cu trei etaje de apartamente. Cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în colibe pe care şi le-a construit singură şi care nu sunt adecvate iernilor aspre din Slovacia. Anul acesta, fabrica Whirlpool din apropiere a fost obligată să facă disponibilizări ca să reacţioneze la scăderea bruscă a cererii de maşini de spălat. Unii dintre angajaţi trăiesc în sat. Ţiganul Mirko povesteşte că salariul lui lunar a trecut de la 650 la 130 de euro - adică la compensările plătite de guvern. „Nu mai mâncăm acelaşi lucru. Carnea şi fructele fac parte din trecut. Când aveam un loc de muncă, eram invidiat. Acum, nu ne mai putem permite nici să cumpărăm haine la mâna a doua“, se plânge Mirko.

Altul povesteşte că a sunat în toată ţara să găsească un alt loc de muncă. „Am sunat pentru un post la Bratislava, dar mi s-a spus: „dacă sunteţi rom, nu vă obosiţi să mai veniţi“. Odată cu criza, romilor le-a devenit din ce în ce mai dificil de a concura pentru un loc de muncă: angajatorii sunt mult mai capricioşi decât acum un an sau doi, când creşterea economică era mare.

În România, situaţia ar deveni gravă dacă se întorc romii din străinătate

În Ungaria, unde criza a intensificat problema dezindustrializării din nord-estul ţării - o regiune săracă -, şomajul loveşte romii şi mai grav. Afectaţi din greu de cea mai rea recesiune din ţară de la trecerea de la comunism la economia de piaţă, maghiarii se întorc, din ce în ce mai numeroşi, spre Jobbik, un partid de extremă dreapta ce acuză romii de creşterea criminalităţii. În ultimele luni, au fost raportate mai multe atacuri - printre care mai multe ucideri - faţă de grupările de romi.

România, cu o populaţie de romi mai mare, dar şi mai bine integrată, a cunoscut mai puţine conflicte violente ca cele ce au avut loc în Ungaria, în ultimul an. Ea ar putea însă fi confruntată cu o gravă criză socială dacă romii, care rămân fără locuri de muncă în Italia şi Spania în urma deteriorării situaţiei industriei de construcţii, vor veni în număr mare în ţară.

În Republica Cehă situaţia este atât de tensionată pentru romi, încât sute dintre ei au cerut Canadei să le acorde statutul de refugiat, incitând Ottawa să impună noi vize pentru turiştii cehi, îşi încheie radiografia ziarul britanic „Financial Times“.

„Deutsche Welle“: Romii, victime ale agresiunilor mortale pe fondul crizei

În decursul anului trecut, cel puţin şapte oameni, cu toţii romi, au fost asasinaţi în Ungaria în cel mai evident stil mafiot. Liderii comunităţii rome afirmă că, în aceeaşi perioadă, au avut loc peste 30 de atacuri cu cocktailuri incendiare asupra unor case ale membrilor ei. Prejudecăţile faţă de minoritatea romă, cea mai discriminată din întreaga Europă, au degenerat în violenţe.

Jeno Koka era un bunic iubitor şi muncea la o fabrică de produse chimice. A fost executat în pragul uşii sale, când voia să se ducă în schimbul trei la uzină. Pentru asasinul său, Jeno Koka era doar un ţigan. Motivul pare a-i fi ajuns. Poliţia îşi concentrează eforturile pe elucidarea acestui caz şi a altor două, soldate, în total, cu cinci victime. Oficialii susţin că aceste crime par a fi fost comise de aceleaşi persoane. În oraşul Nagycsecs, un bărbat şi o femeie au fost împuşcaţi în noiembrie anul trecut, după ce reuşiseră să se salveze din casa lor incendiată de agresori. În circumstanţe similare au fost ucişi un bărbat şi fiul său de patru ani în luna februarie, în oraşul Tatarszentgyorgy.

Şeful poliţiei maghiare, Jozsef Bencze, presupune, potrivit unui interviu acordat cotidianului „Népszabadság“, că făptaşii sunt profesionişti, pentru că asasinatele au fost comise de „mâini prea încrezătoare“. Suspiciunile indică un grup de patru sau mai mulţi bărbaţi cu vârste în jur de 40 de ani, foşti militari sau poliţişti.

Lozinci anti-ţigăneşti pentru a urca în sondaje

Experţii relevă o intensificare a manifestărilor discriminatorii la adresa minorităţii rome pe fundalul crizei economice din Europa de Est. Formaţiunile de extremă dreapta reiau vechile clişee, care-i descriu pe ţigani drept hoţi de buzunare şi căpuşe pe trupul slăbit al bugetului de asigurări sociale, spre a câştiga simpatia unui segment de populaţie din ce în ce mai frustrat de conjunctura defavorabilă. Lozincile anti-ţigăneşti au devenit din ce în ce mai dure, acestea având din ce în ce mai mult ecou în rândul populaţiei din Ungaria. Partidul de extremă dreapta Jobbik s-a folosit de sloganul criminalităţii ţigăneşti pentru a se apropia în sondaje de pragul de 5%, necesar accesului în Parlamentul de la Budapesta, la alegerile de anul viitor.

Iar pe măsură ce şomajul creşte, depăşind în unele economii emergente toate recordurile negative ale perioadei postcomuniste, violenţele riscă, potrivit analiştilor, să sporească.

Ungaria nu este un caz izolat. În Cehia, în luna aprilie, o fetiţă a suferit arsuri grave împreună cu părinţii ei, după ce casa lor a fost incendiată de atacatori în oraşul Vitkov. Sute de manifestanţi ultra-naţionalişti au avut ciocniri violente cu forţele de ordine în timp ce încercau să epureze etnic cartierele ţigăneşti din Vitkov. În Slovacia, unii poliţişti au fost filmaţi în timp ce agresau şase minori romi pe care îi arestaseră.

Romii din Ungaria trăiesc într-o stare permanentă de teroare, totuşi, în oraşele care au trăit atacuri la adresa minorităţii rome, unii locuitori s-au alăturat romilor înspăimântaţi şi organizează patrule nocturne în căutarea de maşini suspecte, posibile surse ale morţii. Dar ei sunt înarmaţi numai cu lanterne.

Jumătate din romi se declară discriminaţi în ceea ce priveşte locurile de muncă

Vladimir Spidla, comisarul european pentru Afaceri sociale, susţine că discriminarea romilor în Europa este inacceptabilă. „Situaţia actuală este inacceptabilă, trebuie să ne unim forţele pentru a o schimba“, a declarat el. O jumătate dintre romi se declară victime ale discriminării în ceea ce priveşte locurile de muncă, locuinţele şi educaţia, iar un sfert dintre ei spun că au fost victime ale unei agresiuni, ameninţări sau hărţuiri în ultimele 12 luni, arată un sondaj european.

Comisarul Spidla s-a declarat „foarte îngrijorat să vadă că dezbaterea publică din diferite ţări membre este influenţată în permanenţă de retorica populistă anti-romi, care poate reprezenta, în cazuri extreme, incitare la ura rasială“. „În această perioadă de tensiuni care se intensifică şi de agresiuni împotriva romilor, un parteneriat puternic şi o cooperare eficientă între diferiţi actori este o necesitate urgentă“, a concluzionat Spidla.