Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Şcoala şi Mănăstirea Predeal la 1900

Şcoala şi Mănăstirea Predeal la 1900

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 09 Martie 2011

Aşezământul monahal românesc de la Predeal este o altă mărturie a păstrării credinţei ortodoxe pe care o mărturiseau românii din sudul Transilvaniei supuşi procesului de latinizare confesională declanşată de regimul habsburgic.

Mănăstirea a fost înfiinţată la 1774 de către călugărul Ioanichie, la poalele muntelui Clăbucet, lângă frontiera cu Transilvania, construită din lemn de brad, aşa cum în aceeaşi perioadă era ridicată Cheia. La "răzmeriţa" din timpul domniei lui Mavrocordat, din 1788, aşezământul a fost incendiat de otomani. Biserica veche, cu hramul Naşterii Maicii Domnului, a fost construită la 1819, prin contribuţia credincioşilor din Săcele, ulterior, între 1835 şi 1844, fiind ridicată o altă biserică, mai mare, cu hramul "Sf. Nicolae". La 1844, Schitul Predeal a devenit mănăstire, iar toate proprietăţile i-au fost întărite prin hrisov de către domnitorul Gheorghe Bibescu. Stareţul Pantelimon, originar din Răşinarii Sibiului, a fost cel care a pus bazele unei şcoli pentru copiii sătenilor din zonă, iniţial funcţionând în chilii, apoi, în clădirea ridicată special pentru această activitate educativă. În 1909, Predeal avea o chinovie de 10 monahi, în frunte cu arhimandritul Dionisie Simionescu, român din Craina sârbească.