Situaţia creştinilor din Irak

Titlul pe care ni-l propune cotidianul „La Croix“ în ediţia din 25 februarie 2010 tratează un subiect provocator al perioadei actuale. Potrivit acestui articol, guvernul irakian a numit joi, 25 februarie, o comisie de anchetă privind moartea a numeroşi creştini, în urma accentuării reacţiilor internaţionale. Ediţia din 22 februarie 2010 a săptămânalului francez „La Vie“ ne prezintă articolul semnat de Joséphine Bataille, care anunţă că guvernul libanez a declarat o sărbătoare naţională în cadrul căreia creştini şi musulmani se vor uni în jurul personalităţii Maicii, cinstită în ambele religii.

Creştinii din Mossul au mai suferit deja un val de violenţe în 2008, provocând un prim exil de aproximativ 12 000 de persoane în afara oraşului. De câteva săptămăni, coşmarul pare că a reînceput. Pe 14 decembrie 2009, două atentate vizau o biserică siriană ortodoxă şi o şcoală creştină din oraş şi, în aceeaşi zi, o bombă exploda aproape de o biserică siriană ortodoxă.

De atunci, violenţele s-au înmulţit : cinci creştini au fost ucişi în cursul ultimelor două săptămâni iar marţi, 23 februarie a.c., câţiva bărbaţi au asasinat trei membri ai comunităţii siriene catolice. Un atac, la o zi după apelul făcut de episcopul de Mossul pentru încetarea acestor crime… Organizaţia Human Wrights Watch vede în acest lucru marca viitoarelor alegeri politice, de pe 7 martie. Votul minorităţii creştine a acestei regiuni ar putea fi determinant pentru departajarea celor două tabere: kurdă şi arabă.

Întâlnire pe tema Bisericilor Orientale în octombrie 2010

Situaţia creştinilor din Irak a devenit una din preocupările majore ale diplomaţiei Vaticanului. Cu siguranţă acesta este motivul care l-a determinat pe Papa Benedict al XVI-lea să organizeze în octombrie 2010 o întâlnire pe tema Bisericilor Orientale. Papa este foarte îngrijorat pentru că această regiune a lumii îşi pierde progresiv populaţia creştină, care se află totuşi acolo de două mii de ani.

Acesta a ridicat tonul, făcând public, în prima pagină a ziarului Osservatore Romano, faptul că a aflat cu „profundă durere de continuarea crimelor asupra creştinilor din regiunea Mossul“. Acelaşi articol cuprinde şi reproducerea in extenso a unei scrisori a Cardinalului secretar de stat Tarcisio Bertone, adresată la începutul lui ianuarie prim-ministrului irakian, Nouri Kamil Mohamed Al Maliki. Această scrisoare nu trebuia iniţial să fie făcută publică; Cardinalul Bertone aminteşte aici de angajamentul luat de prim-ministru în faţa Papei în 2008, de a-i proteja pe creştini.

Este apelul Papei eficace?

Acest apel răspunde la cererea insistentă a episcopilor creştini din Irak, care ştiu că numai presiunea internaţională poate constrânge guvernul să reacţioneze. Miercuri, Patriarhul sirienilor catolici, Ignatie Iosif al III-lea, denunţa public „incapacitatea responsabililor guvernului de a asigura securitatea în oraş“, dezvăluind „complicitatea lor cu criminalii care aplică operaţiunea de eliminare a populaţiei creştine din Mossul“.

Apelul Papei a permis cel puţin aducerea dramei creştinilor din Irak în prim-planul actualităţii internaţionale, constrângând guvernul irakian să acţioneze. Ieri, prim-ministrul Irakului a anunţat crearea unei comisii de anchetă privind crimele comise asupra creştinilor, afirmând că va „întări măsurile de securitate pentru prevenirea unor astfel de tentative“.

Libanul declară o sărbătoare naţională islamo-creştină

Ediţia din 22 februarie 2010 a săptămânalului francez „La Vie“ ne prezintă articolul semnat de Joséphine Bataille, care anunţă că guvernul libanez a declarat o sărbătoare naţională în cadrul căreia creştini şi mususlmani se vor uni în jurul personalităţii Maicii Domnului, cinstită în ambele religii. Aceasta va avea loc în ziua Bunei Vestiri.

Creştini şi musulmani vor avea o sărbătoare comună, ceea ce este o premieră în lume. Ziua de 25 martie va fi decretată de guvernul libanez drept „sărbătoare naţională comună islamo-creştină“, la propunerea prim-ministrului Saad Hariri. Noua sărbătoare se va desfăşura în ziua în care creştinii prăznuiesc Buna Vestire, fără însă a o înlocui.

Proiectul propune ca Maica Domnului, personalitate cinstită în cele două religii, să devină un element de coeziune naţional. Într-adevăr, şi Evanghelia, şi Coranul relatează Vestea cea Bună adusă de Arhanghelul Gavriil Mariei şi taina Naşterii din fecioară a lui Iisus. Totuşi, pentru musulmani, Maria (Maryam) nu este decât mama profetului Issa, şi nicidecum cea care Îl aduce pe lume pe Fiul lui Dumnezeu, Cel pe Care creştinii îl recunosc drept Hristos.

Această iniţiativă a fost pregătită de o delegaţie islamo-creştină şi prezentată în faţa guvernului acum câteva zile, pentru a oficializa o decizie luată deja din 2009. În urma acestei decizii politice, pe care ei o consideră istorică, promotorii acestei sărbători speră să existe replici şi în alte ţări, pentru că actorii dialogului interreligios lucrează la acest proiect de mai mulţi ani iar libanezii au primit această iniţiativă în mod pozitiv.

Dincolo de aspectul ei simbolic, această nouă sărbătoare naţională ar trebui să genereze programe socioculturale care să valorizeze ceea ce împărtăşesc creştinii şi musulmanii. In acest scop va fi creată o asociaţie, plecând de la comisia spirituală fondatoare a evenimentului de la Jamhour şi de la reprezentanţii unor asociaţii şi artişti care lucrează în domeniul islamo-creştin.

Primit în audienţă de Papa Benedict al XVI-lea pe 21 februarie, la puţin timp după decretul care a stabilit sărbătoarea islamo-creştină, prim-ministrul Libanului a susţinut angajamentul său în favoarea coexistenţei în pace a creştinilor şi musulmanilor. Cei doi şefi de stat au mărturisit că, „prin coexistenţa exemplară a diferitelor comunităţi religioase care alcătuiesc Libanul, ţara continuă să fie un mesaj pentru regiunea Orientului Mijlociu şi pentru lumea întreagă“, a precizat Joséphine Bataille.