Astăzi, 24 aprilie, este marcată Ziua genocidului religios din Armenia, din primăvara anului 1915. Cunoscut în istorie ca primul stat care a proclamat creștinismul ca religie oficială, Armenia a fost cucerită de
24 Apr, 2024
Stareţul Serafim Popescu de la Sâmbăta
S-a născut la 27 octombrie 1912, într-o familie de credincioşi ortodocşi din Totoiu, jud. Alba. După şcoala primară şi Liceul "Mihai Viteazul" din Alba Iulia, între 1932 şi 1936 a urmat cursurile Academiei Teologice "Andreiane" din Sibiu. Remarcat de mitropolitul Nicolae Bălan, tânărul teolog a fost trimis la Facultatea de Teologie din Cernăuţi pentru obţinerea licenţei. Din 1939 a audiat cursurile Facultăţii de Teologie din Atena şi a împărtăşit din experienţa monahală din Muntele Athos. Începutul războiului i-a întrerupt activitatea, fiind nevoit să se întoarcă în ţară. Trei ani mai târziu a fost trimis de mitropolitul Ardealului să cunoască din activitatea caritabilă desfăşurată de institutul de profil din Betel şi să audieze
cursurile Facultăţii de Teologie Evanghelică din Berlin, apoi la cele Protestantă şi Catolică din Viena. În mai 1944, părintele Serafim s-a întors în ţară, revenind la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. El intrase în obştea refăcutei mănăstiri încă din 1940, ca diacon, mai apoi, din 1941, vieţuind ca ieromonah şi duhovnic. Instalarea regimului comunist a blocat orice proiect de viitor asupra Mănăstirii Sâmbăta, aşa cum gândise mitropolitul Nicolae Bălan. Cu toate acestea, în calitate de stareţ, părintele Serafim, alături de Arsenie Boca (până în 1948), a ţinut flacăra credinţei în renăscuta mănăstire brâncovenească de la poalele Făgăraşilor. La 20 decembrie 1990, părintele Serafim Popescu a trecut la cele veşnice.
