În data de 19 noiembrie s-au împlinit 112 ani de la nașterea singurului român laureat Nobel, profesorul și cercetătorul George Emil Palade. Născut la Iași, într-o familie de intelectuali, a urmat
„Stonehenge”-ul spaniol
Printre efectele secundare neaşteptate ale celei mai grave secete din ultimele decenii din Spania se numără un fenomen care a încântat arheologii - ieşirea la iveală a unui ansamblu preistoric din piatră ca urmare a secării lacului de acumulare în care se află, informează Reuters. Cunoscut în mod oficial sub denumirea Dolmenele de Guadalperal, dar supranumit „Stonehenge”-ul spaniol, cercul alcătuit din zeci de pietre megalitice se crede că datează din anul 5000 î.Hr. În prezent este vizibil în întregime într-una din marginile barajului Valdecanas, situat la circa 188 km SV de Madrid, unde nivelul apei a coborât la 28% din capacitate.
„Este o surpriză, o oportunitate rară de a putea avea acces la monument”, a spus arheologul Enrique Cedillo, unul dintre experţii care se grăbesc să studieze cercul înainte de a fi acoperit din nou de ape.
Ansamblul a fost descoperit de arheologul german Hugo Obermaier în 1926, dar zona a fost inundată în 1963 în cadrul unui proiect de dezvoltare rurală, pe vremea dictaturii lui Franco. De atunci, a mai fost vizibil integral doar de patru ori.
Dolmenele sunt pietre aranjate vertical care susţin de obicei o piatră plată. Deşi există multe astfel de construcţii megalitice în Europa, există foarte puţine informaţii despre cei care le-au ridicat. Rămăşiţe umane descoperite în perimetrul acestora sau în apropiere au condus la emiterea teoriei citate deseori, potrivit căreia aceste construcţii ar fi monumente funerare.