În 18 decembrie 1892, la „Mariinsky Theatre”, în Sankt Petersburg (Rusia), sub bagheta dirijorului italian Riccardo Drigo, avea loc prima reprezentație publică a baletului „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Il
Un album de fotografie despre capitala Bucovinei
Astăzi, când în apropiere de noi se pare că geopolitica este în schimbare, se cuvine să ne amintim şi să vorbim despre fraţii noştri din Bucovina. Şi ne-am gândit să o facem prin prezentarea unui mănunchi de fotografii cu frumuseţile identitare şi confesionale ale Cernăuţiului. Este vorba de albumul „Cernăuţi-Chernovtsy, 1408-2008“, apărut prin grija Alexandrinei Cernov şi a lui Ilie Luceac, la Institutul Cultural Român din Bucureşti, în anul 2008. Deşi este atestat documentar încă din vremea lui Alexandru cel Bun, oraşul Cernăuţi poartă o puternică amprentă culturală marcată de stăpânirea austriacă de după 1775. Însă se pare că această trăsătură generală nu a afectat identitatea confesională şi etnică a românilor din acest oraş.
În album este prezentat detaliat poate obiectivul cel mai important al oraşului, anume fosta reşedinţă a mitropoliţilor Bucovinei, astăzi Universitatea naţională „Iury Fedcovici“. Altfel spus, în impozanta clădire, altădată bisericească, destinaţia este cu totul alta. În fosta sală sinodală şi încăperile adiacente, acolo unde la 1918 s-a hotărât Unirea Bucovinei cu Regatul român, astăzi sunt corpul administrativ al Universităţii şi Facultatea de Limbi Străine, iar în turnul orologiu, unde odinioară funcţionau atelierele pictorului diecezan Epaminonda Buceveschi, găsim Facultatea de Geografie. Schimbări majore s-au adus inclusiv la fosta sală sinodală, unde în perioada interbelică existau o serie de fresce aurite pictate în porticuri cu scene reprezentative din istoria locală a românilor, precum: creştinarea poporului din Dacia Traiană, înfiinţarea Mitropoliei Moldovei, aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, înfiinţarea Episcopiei Rădăuţilor de către Alexandru cel Bun, desemnarea locului pentru zidirea Mănăstirii Putna de către Ştefan cel Mare sau Sinodul de la Iaşi din 1642. Iar toate aceste urme ale istoriei românilor, astăzi dispărute, sunt reproduse cu fidelitate în albumul pe care îl prezentăm. Excepţie face biserica fostei Facultăţi de Teologie din Cernăuţi, care a rămas intactă. Un alt capitol bine reprezentat în album este legat de bisericile Cernăuţiului. Ne referim la Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh“, ridicată de mitropolitul Eugen Hacman între 1844-1864, în mare parte rămasă în forma iniţială, sau bisericile ridicate în vremea mitropolitului Visarion Puiu: „Sfântul Petru şi Pavel“ - Mănăstirişte (1938), Horecea urbană (1938) şi „Sfântul Nicolae“ (1939), a cărei pisanie poate fi citită în româneşte. Mai precizăm că în album sunt prezentate bisericile Mănăstirii Horecea, sfinţită la 1768 de către mitropolitul Antonie al Moldovei, şi cea a Mănăstirii „Intrarea Maicii Domnului în Biserică“, astăzi reconstruită din temelie, cu o puternică influenţă slavă. Două biserici care în mare parte şi-au păstrat arhitectura iniţială, în stil maur asemănător fostului Palat mitropolitan, sunt „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ (1900) şi „Cuvioasa Parascheva“ (1862), ultima cu funcţia de catedrală a Patriarhiei autocefale de Kiev. De asemenea, autorii albumului nu au eludat bisericile de lemn dispărute din Cernăuţi, apelând la reproduceri de pe fotografii vechi, adică „Sfânta Treime“, Catedrală eparhială a Bucovinei între 1781-1864, şi „Adormirea Maicii Domnului“, ctitorită de domnitorul Nicolae Mavrocordat (1709-1716). Un alt lăcaş de cult este „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“, ctitorit de Doxaki Hurmuzaki, dar şi capela din cimitirul vechi Horecea, ridicată în cinstea mitropoliţilor Bucovinei şi care astăzi poartă elemente arhitectonice străine de sufletul românesc. De altfel, cimitirul vechi din Horecea este locul unde îşi dorm somnul de veci mai-marii culturii româneşti din Bucovina, precum cei din familia Hurmuzaki, Epaminonda Bucevschi, Ilarion şi Dimitrie Onciu sau Ioan Suceveanu. Acelaşi album mai conţine o serie de fotografii despre cultura şi învăţământul din Cernăuţi, precum statuia lui Mihai Eminescu, care poartă numele cu litere chirilice, dar şi semnătura marelui poet. Acestea sunt numai câteva referiri la un album care conţine numeroase mărturii de românism într-un oraş încărcat de istorie, care a cunoscut ocupaţii străine, şi astăzi este tot mai ameninţat cu pierderea identităţii româneşti.