„Un înfrânt: preotul profesor doctor Lazăr Gherman“

Acesta este titlul unui cuprinzător şi bine documentat volum apărut recent la Biblioteca "Mioriţa" din Câmpulung-Moldovenesc, sub semnătura părintelui Dumitru Valenciuc, din Volovăţ, un istoric mai puţin cunoscut, însă neobosit în descoperirea trecutului bisericesc bucovinean. În cele peste 700 de materiale publicate la rubrica "Memoria Bisericii", am obişnuit cititorii cu scurte incursiuni istorice despre monumente, momente şi secvenţe din trecutul Ortodoxiei româneşti.

Am neglijat însă apariţiile editoriale care ne pot aduce multă lumină în cunoaşterea şi înţelegerea unui trecut religios românesc, poate de multe ori tratat în mod superficial şi partizan. În acest sens, în cele ce urmează, vom deschide un ciclu de prezentări a apariţiilor editoriale, din care, în numărul de faţă, vom vorbi pe scurt despre biografia părintelui Lazăr Gherman, un bucovinean născut la 1872, în Ciudei, absolvent al prestigioasei Facultăţi de Teologie din Cernăuţi la 1896 şi chiar urmaş la catedră al marelui profesor de istoria Bisericii Eusebiu Popovici.

Tot Lazăr Gherman a fost preot, hirotonit în 1897, pe seama Parohiei Orăşeni, pentru ca, în momentul numirii sale ca docent la Catedra de istoria Bisericii a Facultăţii de Teologie Cernăuţi, să slujească la marea Biserică "Cuvioasa Parascheva" din capitala Bucovinei.

Potrivit autorului volumului, Lazăr Gherman s-a remarcat pentru rigoare şi consecvenţă în cercetarea obiectivă a istoriei Bisericii, prin duhul Sfintei Scripturi, dar şi prin intransigenţa de care a dat dovadă faţă de situaţia, în mare parte nedreaptă, pe care o avea Biserica românească în Bucovina.

Lazăr Gherman a rămas în istoria Bucovinei mai ales pentru discursul său de la şedinţa de constituire din 7/19 mai 1898 a "Asociaţiei clerului greco-ortodox din Bucovina". În cuvântul ţinut, "în chestiunea îmbunătăţirii situaţiei materiale a clerului", care "a fost cel mai aplaudat de cei prezenţi", Lazăr Gherman arăta: "Biserica noastră e proprietarul fondului religionar, administratorii acestui fond sunt servitorii bisericii noastre, care e proprietarul fondului… Dacă servitorii s-au făcut stăpâni şi slugile în mândria lor adevăratului şi legatului stăpân, nici pâinea de toate zilele nu voesc să i-o mai dee", concluzionând: "Fondul se administrează în dauna bisericei noastre. Fondul se administrează în dauna poporului nostru".

Evident că un astfel de discurs a inflamat autorităţile austriece, care aveau să-i creeze greutăţi pe parcursul profesoratului şi slujirii altarului.

Cu toate acestea, la stăruinţa profesorului Eusebiu Popovici, mentorul său, Gherman şi-a continuat studiile de teologie, drept şi filozofie la Viena şi Berlin, pentru obţinerea doctoratului, alături de un alt istoric român, Nicolae Dobrescu.

A slujit apoi la Siret şi a fost catehet, punând umărul la înfiinţarea unui internat românesc ortodox în această localitate. (Va urma)