Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Un volum dedicat voievodului martir Constantin Brâncoveanu

Un volum dedicat voievodului martir Constantin Brâncoveanu

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 01 Iun, 2014

De puţin timp, la Editura „Cuvântul Vieţii“ a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, a apărut cartea „Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic şi ctitor darnic“, volumul I. În cele peste 300 de pagini editorii au strâns şase studii publicate în periodice bisericeşti, cu următoarele titluri: Niculae Şerbănescu, „Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti - 275 ani de la moartea sa martirică“; Niculae Şerbănescu, „Constantin Brâncoveanu - ctitor de cultură românească“; Mircea Păcurariu, „Cultura în timpul lui Constantin Brâncoveanu“; Ion Barnea, „Ctitoriile bisericeşti ale lui Constantin Brâncoveanu“; Ioan Rămureanu, „Constantin Brâncoveanu, sprijinitor al Ortodoxiei“ şi Toma G. Bulat, „Daniile lui Constantin Vodă Brâncoveanu către Orientul ortodox“.

Studiile pot fi lecturate de către cei interesaţi evident şi în periodicele respective, dar înmănunchierea lor într-un volum nu face altceva decât să ilustreze amploarea activităţii ctitoriceşti şi culturale a domnitorului martir. Practic, acest volum se constituie într-un dosar de problemă privind efervescenţa spirituală din Ţara Românească din vremea domniei lui Brâncoveanu. Din acest dosar avem amănunte extrem de interesante probate documentar şi critic despre contextul istoric al urcării pe tronul Ţării Româneşti, politica externă dusă de Brâncoveanu, situaţia bisericească din timpul domniei sale, chiar şi a românilor de peste munţi, dar şi cultura aşa cum s-a dezvoltat prin numeroase iniţiative ale acestuia, mai ales de tipărire şi difuzare a cărţilor cu specific religios şi laic în întreg Orientul creştin. Părintele N. Şerbănescu se apleacă asupra legitimităţii canonizării lui Brâncoveanu, atât prin refuzul acestuia de a trece la Islam, cât şi datorită activităţii ctitoriceşti intense, de ridicare a unor aşezăminte monahale noi, de reparare a celor vechi domneşti şi chiar boiereşti. De asemenea, sunt trecute în revistă ctitoriile Doamnei Marica, soţia domnitorului martir. Părintele M. Păcurariu deschide o amplă discuţie asupra înfiinţării şi funcţionării Academiei Domneşti de la Mănăstirea „Sfântul Sava“ din Bucureşti, a cărturarilor români din epocă, a şcolilor şi bibliotecilor care au existat în Muntenia lui Brâncoveanu. Problema ctitoriilor bisericeşti brâncoveneşti este reluată în studiul lui Ion Barnea, unde sunt incluse cele de la muntele Athos şi muntele Sinai. Ultimul studiu îl considerăm esenţial, deoarece conturează tabloul ajutoarelor oferite de Constantin Brâncoveanu în tot Orientul creştin. Prin studierea unor documente inedite de arhivă, Bulat reuşeşte să-l introducă pe cititor în angrenajul activităţii de susţinere de către domnitorul muntean a patriarhatelor apostolice, a diferitelor aşezăminte bisericeşti din Balcani, adică spaţiul grec, bulgar, muntele Athos şi chiar din Constantinopol şi Eparhia Proilaviei (Brăila de astăzi), într-o perioadă în care prozelitismul latin se relansase înspre Orientul stăpânit de Imperiul otoman.