Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Unirea Bucovinei cu patria-mamă

Unirea Bucovinei cu patria-mamă

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 29 Noi, 2011

Înainte de începutul lunii decembrie al fiecărui an, românul are datoria să-şi amintească de evenimentul Unirii Bucovinei cu patria-mamă, de la 28 noiembrie 1918, dar şi de cei care au luptat pentru acest ideal. A fost o reparaţie care de prea multă vreme se revendica, deoarece printr-o simplă tranzacţie făcută pe seama Moldovei, la 1775, Imperiul Otoman, aflat în curs de dezagregare, acceptase ruperea ţinutului în care se afla mormântul marelui Ştefan Voievod, pentru a-l vinde unei Austrii aflate în plină expansiune. Mai trebuie amintit faptul că marele act, anume "unirea necondiţionată a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României", s-a înfăptuit prin voinţa delegaţilor întruniţi în Sala Sinodală - Sala de Marmură a Palatului mitropolitan din Cernăuţi, acolo unde era centrul spiritual al românilor bucovineni. Printre cei care au iniţiat convocarea acestui congres s-au numărat marii oameni români Sextil Puşcariu şi Iancu Flondor. Apoi, actul unirii a fost dus de însuşi mitropolitul român Vladimir de Repta, Iancu Flondor, Ion Nistor şi Dionisie Bejan la Iaşi, acolo unde încă se mai afla regele Ferdinand I. La 18 decembrie, acelaşi an, suveranul român a promulgat actul unirii Bucovinei cu Regatul Român. Astfel, după revenirea Basarabiei la patria-mamă, a fost rândul Bucovinei care săvârşea gestul firesc al alipirii de trupul ţării. Aşadar, se cuvine să ne amintim de actul unirii de la 28 noiembrie 1918, mai ales că astăzi Palatul mitropolitan are o altă destinaţie, iar urmele româneşti au fost şterse de cei care, pe nedrept, sunt stăpâni ai Bucovinei româneşti.