Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Vechea biserică de lemn din Ieud în perioada interbelică

Vechea biserică de lemn din Ieud în perioada interbelică

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 12 Dec, 2011

Maramureşul este cunoscut în întreaga lume pentru civilizaţia lemnului care s-a dezvoltat în această parte a spaţiului românesc. De asemenea, în ultimele decenii s-au făcut tot mai cunoscute bisericile construite din lemn, având ca modele pe cele construite încă din vremurile medievale. Un astfel de model este biserica veche din Ieud, de pe Valea Izei, cu hramul "Naşterea Maicii Domnului", construită din lemn de brad, a cărei datare până de curând era controversată. Ultimele cercetări datează acest lăcaş de cult în primele două decenii ale secolului al XVII-lea, probabil ca o biserică pe lângă curtea familiei nobiliare româneşti Balea. Lăcaşul are cele trei încăperi specifice, cu turlă pe pronaos şi cu o pictură murală interioară, pe pânză, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, executată în timpul unei refaceri de către zugravul Alexandru Ponehalschi. Ridicarea unei astfel de biserici se încadra în atmosfera culturală a Ieudului medieval, unde funcţionau o mănăstire şi o şcoală, prima din Maramureş, după ce, pe la 1392, aici se scrisese celebrul codice, o importantă carte veche românească păstrată la Biblioteca Academiei Române.