Nu voi înțelege niciodată de ce trebuie ca unele legi să se lupte cu istoria, cu personalități care au trăit demult, au biruit, au și greșit, dar au lăsat opere viabile. Octavian Goga (1881-1938) nu a trăit,
10 Mai, 2026
Vizita patriarhului Alexei al Moscovei în România din mai-iunie 1962
În primul deceniu comunist, relaţiile bisericeşti româno-ruse cunoscuseră o evoluţie fără precedent. În fiecare an trebuia să se consume o vizită fie la Bucureşti, fie la Moscova. Prin această imagine a bunelor relaţii dintre cele două biserici trebuia să arate unitatea Ortodoxiei în lagărul socialist, între Marea Biserică a Moscovei şi Română, cea mai numeroasă după cea rusă în lumea ortodoxă. Pe de altă parte, aceste relaţii trebuiau să contribuie la eforturile sovieticilor de a câştiga tot mai mult pe terenul diplomatic din Orientul Apropiat şi zona Mediteranei, tot aşa cum încercaseră ţarii ruşi în secolul al
XIX-lea. Aceasta era imaginea oficială. Însă documentele de arhivă scot la lumină politici şi manifestări ale patriarhului Justinian total diferite de linia moscovită. Izvoarele istorice ne arată cum Justinian a încercat să iasă de sub "tutela" bisericească a Moscovei prin stabilirea unor relaţii directe cu Patriarhia de Constantinopol sau cu Biserica Greciei aflate în afara lagărului socialist. Totuşi, la începutul anilor â60, chiar regimul Gheorghiu-Dej începea să aibă atitudini distante faţă de Moscova, mai ales după ruptura sovieto-chineză. Aşa se face că, abia după patru ani de la ultimele întrevederi ruso-române, patriarhul Alexei era cel care venea la Bucureşti pentru a reînnoda tradiţia vizitelor reciproce anuale. Evident că patriarhul Justinian a prevăzut ca în programul vizitelor la obiective din ţară delegaţia rusă să vadă mănăstirile la care întâistătătorul român ţinea foarte mult, precum: Snagov, Ciorogârla, Curtea de Argeş, Schitul Maicilor, Ghighiu şi Paraclisul Sf. Spiridon Nou din Capitală.
.jpg)
