La 3 noiembrie s-au împlinit 190 de ani de la înfiinţarea, prin decretul nr. 143 din 3 noiembrie 1834 semnat de domnitorul Alexandru Ghica, a Muzeului de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti, azi Muzeul
15 Noi, 2024
Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului
Stabilită să marcheze simbolic comemorarea victimelor regimurilor totalitare din secolul trecut, de către Parlamentul European, în 2008, 23 august reprezintă şi ziua în care, în 1939, a fost semnat Pactul Ribbentrop‑Molotov, între URSS şi Germania nazistă. Înţelegerea stabilea, de fapt, sferele de influenţă ale celor două puteri. Documentul a avut şi un protocol adiţional secret (nepublicat), care a parafat raptul teritorial din 1940 şi începutul unor lungi perioade de prigoniri, deportări, torturi, foamete şi crime.
În România, ziua de 23 august a fost declarată Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului prin Legea nr. 198/2011. Prin aceeaşi lege, ziua de 21 decembrie a fost declarată Ziua memoriei victimelor comunismului în România.
În 2011, a fost adoptată și Declaraţia de la Varşovia, prin care statele semnatare s‑au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare, marcându‑se cu acest prilej, pentru prima dată, Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului. În 2013, Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate (European Network Remembrance and Solidarity - ENRS) s‑a implicat în manifestările comemorative ale zilei şi a lansat o insignă specială pentru a păstra memoria victimelor deportărilor în masă şi exterminărilor.
