Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Lumea rea din desenele animate
Acasă, la grădiniţă ori şcoală, jocurile copiilor de astăzi sunt puternic influenţate de conţinutul desenelor animate, în special al celor cu un mesaj violent direct. Numeroase studii au arătat că desenele animate se numără printre cele mai brutale emisiuni difuzate la televizor, o ultimă analiză în acest sens fiind dată publicităţii de CNA în luna martie a acestui an. "Părinţii şi copiii trebuie să participe la activităţile derulate în cadrul Bisericii, unde preotul face terapie pentru familie, îi pregăteşte spiritual şi moral pentru astfel de probleme", a spus părintele Ionuţ Văduva, consilier familial în cadrul Centrului Comunitar de Servicii Sociale "Patriarh Justinian Marina" Bucureşti.
Vizionarea în exces a desenelor animate are o influenţă negativă asupra copiilor: aceştia devin mai agresivi, substituindu-se personajelor periculoase, îşi însuşesc un limbaj nespecific vârstei lor şi devin irascibili în momentul în care, dependenţi de aceste ficţiuni, li se interzice accesul la astfel de filme. Prin contrast, copiii canalizaţi spre activităţi în aer liber, spre jocuri colective, comunică mai uşor, sunt mai sociabili şi îşi preţuiesc mai mult partenerii de joacă. "La vârste mici, copilul încă nu are mecanisme de apărare sau control pentru spaimele induse de imagini care nu vin din lumea lui. Nenumărate studii au demonstrat că la copii comportamentele agresive de gen razboinic se produc cu precădere după vizionarea unor filme despre razboi; la fel şi în cazul desenelor animate violente", a declarat psihologul Răzvan Pleteriu. "Este important ca părinţii să se gândească la nişte activităţi speciale pentru copilul lor, în aşa fel încât el să nu se plictisească şi înainte ca televizorul să pară singura soluţie. Copiii sunt plini de spontaneitate în găsirea de noi activităţi şi vor apela la ea dacă televizorul nu este la îndemână", a mai apreciat specialistul. "Vor totul repede, ca în desenele animate" Copiii de astăzi nu ştiu cum arată personaje precum "Pătrăţel", "Bălănel şi Miaunel", "Lolek şi Bolek", "Omuleţul (Gopo)" şi chiar "Mickey Mouse", însă pot reproduce fidel "schemele" de la "Confruntarea Shaolin", "Ben 10", "Secretele familiei Sâmbătă" şi îşi doresc să fie invincibili precum "Spiderman" sau "Luptătorii Bakugan". Aceste personaje fictive le devin modele, preşcolarii comportându-se aidoma lor, acasă sau la grădiniţă. "Ei se substituie, din păcate, acestor personaje, vor să fie super eroi, vor ca totul să se facă repede, mama sau educatorul să-i îndeplinească imediat dorinţa, aşa cum se întâmplă în desenul animat", ne prezintă Olga Mărgineanu, educatoare, o parte a tabloului comportamental al copiilor de grădiniţă. "Până la şase ani se acumulează cea mai mare parte a deprinderilor. Astăzi, copiii care sunt lăsaţi în faţa televizorului sau calculatorului ore în şir şi nu interacţionează în mod direct cu mediul înconjurător nu cunosc gustul fructelor, nu ştiu mirosul florilor sau asperitatea unei frunze", ne-a mai spus educatoarea, cu o vechime în activitate de peste 35 de ani. "Nu toate filmele de desene animate transmit comportamente negative, astfel că, în limita a 30 de minute pe zi, copiii pot urmări anumite emisiuni educative care dezvoltă deprinderi, priceperi, emoţii", a mai spus doamna educatoare. Educarea copiilor prin joc Jocul în colectivitate dezvoltă copiilor o serie întreagă de deprinderi, priceperi, emoţii şi aptitudini. "Există o serie întreagă de jocuri care-i ajută pe copii să comunice mai uşor, să se integreze într-un anumit grup, să-şi folosească toate părţile corpului. Toate sunt benefice pentru buna dezvoltare fizică şi psihică a copilului. Va fi mult mai fericit dacă va sări şi va juca şotron alături de mai mulţi colegi de vârsta lui decât dacă va sta singur, în faţa televizorului", ne dă asigurări cadrul didactic, care a observat aceste lucruri de-a lungul carierei sale. Pe vremea când calculatorul nu reprezenta decât un vis, iar televizorul nu prezenta decât două ore de programe pe zi, jocurile copiilor erau mult diferite decât cele de astăzi. "Şotronul", "Ţurca" sau "Şapte pietre", "Raţele şi vânătorii", "Ţară, ţară, vrem ostaşi" sau "Ascunsa" le dezvolta îndemânarea, rezistenţa fizică sau capacitatea strategică. "Părinţii trebuie să redescopere aceste jocuri împreună cu copiii lor, pentru buna dezvoltare a acestora din urmă. Micuţii sunt foarte încântaţi când îi anunţ că vom juca "Apă, foc!", "Jocul mut!", "Căţeluşul ciufulit", "Barza şi broscuţele" şi, mai târziu, spre grupa pregătitoare, "Ţomanap"", a încheiat doamna Olga Mărgineanu. ▲ Părinţii, îndemnaţi să-şi aducă copiii la biserică În conţinutul filmelor de desene animate, difuzate pe canalele de profil, şi-au făcut apariţia personaje precum monştri care distrug lumea, moartea, care este supusă tuturor caznelor. La acest moment intervine curiozitatea copiilor, care îşi întreabă părinţii cine sunt aceştia şi de ce ne vor răul; iar, de cele mai multe ori, adulţii se găsesc în dificultate. "Părinţii trebuie să participe la activităţile organizate de Biserică, unde preotul face terapie pentru familie, îi instruieşte pentru a fi apţi să răspundă unor astfel de întrebări. Şi în şcoală ar trebui să se facă astfel de terapii care să includă şi participarea părinţilor, întrucât, în primul rând ei trebuie să fie conştienţi de impactul negativ al televizorului asupra dezvoltării spirituale, morale şi psihice ale copiilor", a spus părintele Ionuţ Văduva, consilier familial în cadrul Centrului Comunitar de Servicii Sociale "Patriarh Justinian Marina". Biserica îi îndeamnă pe părinţi să le acorde mai mult timp copiilor pentru activităţi comune educative, să nu-i abandoneze în faţa televizorului şi să-i aducă mai des la sfintele slujbe. "Copiii trebuie să participle la jocuri distractive, de memorie, la activităţi educative, să citească mai mult, iar părinţii trebuie să-i aducă la Biserică pentru a auzi tot felul de lucruri frumoase, despre Dumnezeu, despre Hristos, despre sfinţi", a mai îndemnat părintele. ▲ Cartoon Network şi Jetix, cele mai violente canale TV pentru copii Numeroase studii au arătat că desenele animate se numără printre cele mai brutale emisiuni difuzate la televizor, o ultimă analiză în acest sens fiind dată publicităţii de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) în luna martie a acestui an. "Reprezentarea violenţei televizuale şi protecţia copilului", studiu coordonat de prof. dr. Ioan Drăgan, directorul Centrului de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare al Universităţii Bucureşti, cu sprijinul UNICEF - România, a fost efectuat pe un corpus de programe TV din săptămâna 5-11 ianuarie 2009, corpus însumând 348 deore şi 15 minute de programe. Au fost cercetate trei canale pentru copii: Cartoon Network (CN), Jetix (J) şi Minimax (MM), timp de o săptămână, patru ore pe zi, după un algoritm care să acopere toate emisiunile difuzate. Potrivit studiului, la nivel general, pe întreaga perioadă monitorizată s-au înregistrat 2005 acte de violenţă în desenele animate de pe cele trei canale. Media per canal este de 668 de acte de violenţă, cel mai violent canal, din punct de vedere al frecvenţei "pure", fiind Jetix-ul, cu 852 de acte, urmat de Cartoon Network (815 acte) şi de MM, cu 338 de acte.