Alimentaţia dezechilibrată şi hipercalorică determină acumularea de grăsimi la nivelul ţesuturilor, favorizând instalarea obezităţii, cu toată cohorta de boli generate de aceasta: afecţiunile cardiovasculare, hepatice sau diabet. Cel mai bun sfat contra acestui adevărat flagel al secolului XXI rămâne cumpătarea în toate.
"Măsura este aceea pe care şi-o dă fiecare om după o ordine a lui. O găseşte în toate atât cât îi este folositor. Trebuie, deci, să ne gândim până unde hrana este spre sănătate şi de unde trece din înfrânare în desfrânare, în lăcomie, deci în păcat. Sănătatea trupului este o valoare morală pentru noi, creştinii, şi acest lucru ar trebui să ne ajute să găsim echilibru în toate" (pr. lector Dumitru Pintea)
Dacă în urmă cu 20-30 de ani obezitatea era o boală înregistrată ocazional, astăzi, din păcate, statisticile medicilor arată îngrijorător. Potrivit datelor Societăţii Române de Endocrinologie, în România 40% dintre copii sunt supraponderali, 60% dintre adulţi sunt supraponderali, iar 30% sunt obezi. Cauzele acestor cifre alarmante? Hrana prea bogată în zaharuri şi grăsimi nocive şi activitatea fizică redusă.
Nutriţioniştii susţin că greşeala de bază a persoanelor active este aceea că, din lipsă de timp, nu mănâncă decât o dată pe zi, dar mult şi hipercaloric. Organismul este obosit şi cere mai mult decât poate duce. "A avea un program de alimentaţie sănătoasă înseamnă, pe de o parte, educaţia populaţiei despre ceea ce ar fi recomandat să mănânce ca să-şi păstreze sănătatea, iar pe de altă parte un program de siguranţă alimentară, în care, ceea ce există în comerţ să fie foarte strict controlat", consideră prof. univ. dr. Mariana Graur, medic nutriţionist.
Viitorii obezi sunt actualii copii
Grija pentru alimentaţia copiilor ar trebui să fie primordială pentru părinţi. Din nefericire, la noi persistă ideea învechită, conform căreia un copil gras este în mod obligatoriu şi sănătos. La vârsta şcolară, starea de obezitate se poate instala mult mai uşor, întrucât obligaţiile de pregătire a lecţiilor limitează timpul pe care copilul l-ar petrece pentru joacă, în aer liber. În această perioadă, copiii sunt foarte receptivi la sfaturile părinţilor şi pot adopta uşor regimuri alimentare echilibrate din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Din nefericire, tot în această perioadă pot să apară şi multe greşeli ale părinţilor. "Deseori elevul cu rezultate bune la învăţătură este răsplătit după o notă bună sau după orice ispravă, primind dulciuri concentrate (bomboane, ciocolată, prăjituri, dulceaţă, biscuiţi, snacks-uri, chipsuri). Aceasta este o greşeală care deschide uşor drumul obezităţii, mai ales că revenirea la greutatea normală devine tot mai greoaie. Părinţii trebuie să impună o alimentaţie raţională, asigurând strictul necesar de proteine, legume şi fructe, bogate în aminoacizi, vitamine şi săruri minerale. O alimentaţie dezechilibrată, cu aport unilateral de alimente puternic energetice, cum sunt glucidele şi grăsimile, duce la formarea unui ţesut adipos sub piele, în musculatură şi în organele intraabdominale", explică prof. univ. Constantin Milică, fitoterapeut.
Produsele de tip fast-food, dulciurile rafinate şi băuturile carbogazoase au invadat piaţa alimentară şi fac parte, aproape zilnic, din porţia de hrană a copiilor români. Consumul regulat de astfel de alimente duce la o acumulare mare de toxine în organism şi, inevitabil, la boli de nutriţie şi obezitate. De aceea, o alternativă sănătoasă, pe care părinţii ar trebui să o aibă în vedere, o constituie sucurile din lămâie şi zahăr sau din mere, mult mai ieftine şi mult mai sănătoase, sandvişurile preparate în casă, din pâine şi carne fiartă, şi substituirea dulciurilor din comerţ cu nuci şi cât mai multe fructe. "Dacă cineva mănâncă un hamburger şi bea un suc nu i se întâmplă nimic, pentru că din punctul de vedere al calităţii lor sunt verificate. Dar problema este ce se întâmplă cu copiii care, zi de zi, mănâncă acelaşi lucru. În cazul lor, alimentaţia devine hipercalorică, având prea multe calorii şi prea puţine nutrimente, încât riscul mare este să se îngraşe şi după aceea să se şi carenţeze. Vor începe să aibă carii dentare, să le cadă părul, nu vor avea rezistenţă la boli, în viitor vor face osteoporoză", susţine prof. univ. dr. Mariana Graur.
Alimente care predispun la îngrăşare
În categoria alimentelor care conduc spre obezitate intră mezelurile, afumăturile şi grăsimile animale, pâinea, care, cu cât este mai rafinată, deci mai albă, cu atât este mai lipsită de substanţe nutritive, dulciurile rafinate, băuturile alcoolice, pastele făinoase, cartoful şi orezul. Acestea din urmă fac parte din categoria alimentelor care stimulează apariţia ţesuturilor adipoase. De mare importanţă în combaterea obezităţii este reducerea consumului de sare din alimentaţie. "În terapia excesului ponderal sunt recomandate cure de 10-20 de zile cu legume şi fructe proaspete, sucuri de crudităţi şi fructe prelucrate, care deţin reale calităţi prin valorile reduse şi prin diverse proprietăţi medicinale. Acestea au o putere calorică redusă şi asigură, aproape în întregime, necesarul de vitamine naturale (C, B, A, D, PP) şi de săruri minerale (potasiu, magneziu, fier, calciu, fosfor şi altele). Având un volum mare pot umple uşor stomacul, iar prin conţinutul ridicat de celuloză dau senzaţia de saţietate", subliniază prof. Constantin Milică.
Cumpătarea, o virtute care ajută sănătăţii trupului
La fel ca şi medicina, Biserica ne învaţă că abuzul şi excesul nu fac bine trupului şi că echilibrul şi cumpătarea sunt virtuţile care ar trebui să ne ghideze în permanenţă, în toate. "Cumpătarea este o virtute, prin care Biserica doreşte să ne aducă în starea firească sau cât se poate de aproape de starea cea după fire. Faptul de a ne hrăni este un act moral, nu unul strict natural, prin aceea că Biserica are posturi. Iar atunci când în biserică, la Sfânta Liturghie, binecuvântăm prinoasele, se spune că acestea sunt date spre hrana şi spre desfătarea noastră. Este un lucru semnificativ, pentru că nici o făptură nu se desfată. Numai omul are această posibilitate ca hrana lui să fie şi desfătare. Dar trebuie să ne hrănim până la saţiu sau atât cât organismul are nevoie", spune pr. Dumitru Pintea, lector în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" Bucureşti.
De aceea, atunci când ne hrănim, trebuie să avem în noi capacitatea de a discerne ce înseamnă măsura lucrurilor, cât înseamnă sănătate şi de unde începe boala. Căci, Biserica doreşte în egală măsură sănătatea sufletului şi a trupului. "Măsura este aceea pe care şi-o dă fiecare om după o ordine a lui. O găseşte în toate atât cât îi este folositor. Trebuie, deci, să ne gândim până unde hrana este spre sănătate şi de unde trece din înfrânare în desfrânare, în lăcomie, deci în păcat. Sănătatea trupului este o valoare morală pentru noi, creştinii, şi acest lucru ar trebui să ne ajute să găsim echilibru în toate", apreciază părintele Dumitru Pintea.
