Captivi în lumea digitală

Internetul ne-a deschis o lume virtuală cu posibilități infinite, dar este necesar să cunoaștem regulile funcționării și consecințele utilizării excesive a acestuia. În lucrarea „Captivi în internet”, Jean-Claude Larchet atrage atenția asupra intereselor economice, politice și culturale din spatele site-urilor sau linkurilor. Studii de specialitate arată că un cititor de web obișnuit parcurge doar 20% din text, lectura digitală fiind însoțită de o scădere a atenției, pe fondul unei hiper­activități care duce la epuizare psihică. Textului i s-au ataşat imagini, video, linkuri, transformându-l într-un produs multimedia ușor de abordat, dar care îşi pierde unitatea și coerența, dând naștere unei relații superficiale a cititorului cu textul respectiv. 

Folosirea internetului a devenit indispensabilă în lumea în care trăim. Fie că îl folosim pentru documentare, plata utilităților, lectură sau diver­tisment, internetul face parte din viața noastră și aproape că nu concepem să ne desfășurăm activită­țile fără acesta. Dar lumea internetului este supusă și intereselor comerciale și economice, de aceea trebuie să fim informați în această privință. „Când facem o căutare pe un subiect anume, informațiile apar într-o ordine stabilită de motoarele de căutare (Google, Bing etc.) în funcție de criterii adesea nu foarte clare (de exemplu, Google a ascuns întotdeauna, cu grijă, algoritmul care definește modul de selecție și ordonare), dar având întotdeauna un fond cantitativ și comercial: vor apărea pe primele locuri site-urile care: fie conțin numeroase linkuri; fie sunt frecvent accesate (adesea tocmai pentru că apar pe primele locuri, fapt ce duce la un cerc vicios!); fie pentru că, după accesare de către utilizator, aduc un comision motorului de căutare, așa cum se întâmplă în sistemul CPC („cost per clic”, adică suma plătită de firma de publicitate către motorul de căutare sau administratorului site-ului pentru fiecare clic pe un link - text, ima­gine, video - care-l va trimite pe utilizator spre site-ul firmei de publicitate respective)”, menționează Jean-Claude Larchet în lucrarea „Captivi în internet”.

După cum arată cercetătorii din domeniu, informațiile cerute prin motoarele de căutare apar cel mai adesea în funcție de criterii comerciale, de exemplu informațiile despre un scriitor includ în primele locuri librăriile de unde pot fi cumpărate cărțile acestuia, și nu infor­mații despre operă și biografia lui. Dacă vom căuta informații despre o zonă geografică, vor apărea mai întâi site-uri ale hotelurilor, restaurantelor și agențiilor de turism. De aceea, trebuie să fim atenți la informațiile accesate, deoarece nu întotdeauna reprezintă aspectele esențiale ale persoanelor, evenimentelor sau obiectelor despre care am cerut referire, rezultatul fiind o imagine subiectivă trecută prin filtrele de interes ale internetului.

Căutarea semiautomată şi scopurile comerciale

„Motoarele de căutare nu se mul­țumesc doar să orienteze infor­mația prin intermediul alegerii paginilor pe care le propun și al priorității pe care le-o acordă. Ele o fac încă și la nivelul a ceea ce se caută, propunând subiecte și formulări din clipa în care utilizatorul a început să scrie primele litere. Motoarele de căutare denumesc lucrul acesta «căutare semiautomată» sau «ajutor în căutare», ca și cum ar fi vorba de un simplu ser­viciu menit să ușureze sarcina internautului. În realitate, este vorba de dirijarea lui spre anumite pagini, propuse spre consultare din rațiuni comerciale. Sugestiile care i se fac sunt tot mai precise dacă internautul a activat anumite «cookies», dacă a autorizat - adică dacă nu a interzis bifând căsuța necesară în labirintul preferințelor din browserul său - ca site-ul să fie păstrat în istoricul căutărilor, și mai ales dacă și-a dat acordul de a fi localizat și a oferit indicații privind vârsta, resursele financiare, gusturile, preferințele sau ideile sale”, spune Jean-Claude Larchet cu privire la interesele economice, politice și culturale pe care internetul le promovează, fără ca noi să le cunoaștem consecințele.

Literatura de specialitate men­țio­nează efectele negative ale noilor media asupra lecturii, care se manifestă în moduri diferite. În primul rând, persoana „conectată” citește mai puțin, căci timpul pe care înainte îl dedica lecturii acum îl petrece pe internet. Ne-am obiș­nuit să nu mai reținem informa­țiile, ci doar să descărcăm multe cărți, articole, documente pe care le stocăm în memoria calculatorului sau telefonului, cu speranța că vom reveni la acestea când vom avea nevoie. În al doilea rând, omul „conectat” citește diferit față de modul obișnuit din trecut. Internetul oferă un imens material scris, dar și instrumentele necesare pentru a accesa rapid și ușor informația necesară prin diverse programe, plug-ins-uri și aplicații. Tabletele pentru lectură sunt foarte comode, având un ecran care se apropie foarte mult de aspectul unei pagini de carte tipărită. În plus, permite salvarea unui număr mare de cărți evitând problemele de volum și transport. Cu toate aceste facilități moderne, modalitatea de a citi a fost schimbată pentru că, în primul rând, textele apar ca imagini, ceea ce determină o parcurgere de suprafață, privirea oprindu-se de obicei doar asupra unor rânduri. Studiile de specialitate au demonstrat că un cititor obișnuit de web nu parcurge decât 20% din text și o face în forma literei F: citește primele rânduri, coboară puțin, citește partea stângă a câtorva rânduri, apoi coboară de-a lungul părți stângi a paginii.

Lectura digitală influenţează modul de gândire

Lectura de pe internet este una superficială, supusă nerăbdării de a da clic pentru pagina următoare, de aceea de puține ori se revine asupra informațiilor citite și nu invită la reflecție, înțelegere sau memorare. De asemenea, textele de pe internet conțin trimiteri de tip hypertext, cuvinte sau expresii-cheie care fac trimiteri la alte pagini, ceea ce pentru cititor este o permanentă ispită, dorind să dea clic din curiozitate și din dorința de a nu pierde nimic, ceea ce duce la dispersarea atenției. „Lectura digitală este marcată de frenezia și instabilitatea permanentă care caracterizează toate activitățile legate de media digitală. Ritmul sacadat în care cititorul parcurge într-o clipă scurte extrase din diverse surse ajunge să-i marcheze gândirea însăși, care, la rândul ei, impune un altfel de ritm când se hrănește cu informațiile din rețea. Un alt factor important de distragere a atenției în actul lecturii este faptul că tableta, calculatorul sau telefonul inteligent pe care se citește sunt totodată și locul unde se primesc e-mailuri sau SMS-uri. Acestea se anunță printr-un semnal care a devenit pentru mai toți cei care le folosesc un apel la o citire imediată a mesajelor. Lectura digitală este însoțită de o scădere a atenției, din cauza acestei epuizări psihice pe care o constituie hiperactivitatea pe care o implică și permanentele perturbări prilejuite de mediul digital în care se desfășoară”, notează Jean-Claude Larchet.

Ca urmare a diminuării atenției și a concentrării în timpul lecturii digitale, textele publicate de bloggeri nu depășesc spațiul aflat în fața ochilor, fiind redus la aproximativ 20 de rânduri, compus într-un stil relaxat din fraze scurte și simple. În plus, textului scris i s-au adăugat imagini, secvențe video și linkuri, transformându-l într-un produs multimedia astfel încât să poată fi abordat ușor. Dar toate acestea duc la pierderea unității și coerenței și construiesc o relație instabilă, efemeră și superficială cu textul scris.

Un text tipărit este diferit de unul publicat pe internet, care poate fi cu ușurință modificat, completat, corectat sau chiar înlocuit, de aceea are un caracter efemer și o importanță mai redusă atât în ochii cititorului, cât și al autorului, sărăcind astfel scrisul. Adesea, constatăm că unele texte de pe internet sunt compilații realizate prin copy-paste din surse diferite, altele sunt produse de autori diferiți care își adaugă contribuția prin anumite paragrafe sau fragmente, fără a se mai cunoaște în final contribuția fiecăruia. Jean-Claude Larchet menționează că astfel se pierde unitatea, coerența și conexiunile logice ale textului și dă ca exemplu articolele de pe Wikipedia, plasate pe primele poziții de către motoarele de căutare. Observăm astfel că într-o anumită măsură publicarea textelor digitale pe internet a condus la scăderea importanței autorului, căci se pierde noțiunea de proprietate a textului, precum și legătura directă dintre autor și textul său.