„Depresia de sărbători” afectează în special persoanele singure

Efervescenţa zilelor premergătoare sărbătorii Crăciunului poate aduce, paradoxal, mai multă ­tristeţe decât în tot anul, încolţind în mintea multor persoane sămânţa îndoielii, a dezamăgirii şi anxietăţii. Fenomenul acesta are şi un nume care îşi face tot mai mult loc în literatura de specialitate: „depresia de sărbători”. Pentru a face faţă unor astfel de provocări, specialiştii în sănătate mintală ne recomandă să privim „mai mult spre latura spirituală a sărbătorii Naşterii Domnului şi a lucrurilor bune din jurul nostru” şi „mai puţin la cele care ne lipsesc”.

Perioada Crăciunului şi a sărbătorilor de iarnă este cea mai aşteptată şi mai veselă din an atât pentru cei mari, cât mai ales pentru copii. Oamenii se adună în jurul meselor îmbel­şu­gate, al brazilor frumos împodobiţi, colindă împreună şi fac schimb de daruri: unele materiale, care aduc micile bucurii de moment, şi altele spirituale şi de o profunzime aparte, care hrănesc sufletul cu acele stări de bine perene. Nu toţi, însă, ne raportăm la Crăciun ca la o sărbă­toare a bucuriei nemărginite, pentru unele persoane pregătirile şi zilele de sărbătoare accentuând anu­mite sentimente pe care le credeau adormite în adâncurile fiinţei: tris­teţe, dezamăgire, anxietate şi chiar depresie. Specialiştii vorbesc de un fenomen denumit „depresie de sărbători”, declanşat de anumiţi triggeri (sau factori): venituri insuficiente, responsabilităţi mari, stres cauzat de boală sau de mediul în care îşi desfăşoară activitatea, o continuă stare de nemulţumire, schimbări majore în viaţă.

„Pentru unele persoane, toată agitația de sărbători poate aduce mai multă tristețe decât în tot anul. Cel mai afectate par a fi persoanele care experimentează singurătatea, respectiv cele care nu au un parte­ner de viață sau care au avut, dar a decedat, cele care au părinții plecați în străinătate sau decedați, cele care au pierdut recent rude şi prieteni apropiaţi. Vulnerabile sunt şi persoanele care au nemulțumiri sufletești (nu au copii, nu au prieteni, nu mai au rude în jurul lor), cele care nu au posibilități financiare sau care nu și-au realizat proiectele începute pe parcursul ­anului”, ne-a spus psihologul Iuliana Filip, specialist în psihologie clinică şi psihopedagogie specială. De asemenea, mai spune specialistul, tot în categoria persoanelor vulnerabile în faţa depresiei îi putem include şi pe cei care au așteptări nerealiste de la oamenii din jurul lor, „au standarde mult prea ridicate și ajung să fie ușor dezamăgiți”.

Cum recunoaştem depresia de sărbători

Somnolenţa diurnă, plânsul facil, dificultatea de concentrare, tul­burările alimentare, dificultatea de realizare eficientă a sarcinilor de zi cu zi, energia redusă, tendinţa la izolare socială şi comunicarea redusă, dispoziţia deprimată, anxi­e­tatea paroxistică, sentimentele de abandon şi neputinţă sunt doar câteva dintre simptomele ce definesc depresia de sărbători, după cum a atras atenţia dr. Raluca Prepeliţă, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi, într-o intervenţie pentru Agerpres.

Potrivit acesteia, toate simptomele amintite se pot afla în relaţie cu un eveniment negativ petrecut în preajma sărbătorilor, dar şi cu anumiţi factori externi, de mediu, care aduc schimbări în stilul de viaţă şi pot agrava simptomatologia: cantitatea de lumină scăzută, vremea rece şi mohorâtă, care ne ţine de prea multe ori în casă.

Identificarea timpurie a semnelor depresiei face ca această boală să poată fi controlată şi tratată fără a se accentua sau a se asocia, de exem­plu, cu tentative suicidare. În ghi­durile de specialitate, metodele tera­peutice pentru depresie sunt grupate în mai multe categorii: psiho­terapie, farmacoterapie şi alte me­tode terapeutice, iar acestea se pot folosi singure sau prin asociere, în funcţie de gravitate, alte suferinţe ale pacientului, respectiv preferin­ţele acestuia. Indiferent de metoda aleasă, tratamentul trebuie să fie potrivit, individualizat, eficace şi, mai ales, acceptat de pacient astfel încât să fie obţinută nu doar remisia simptomelor, ci şi reintegrarea ocu­pa­­ţională şi psihosocială, precum şi reducerea riscului de recădere.

Sfaturi pentru combaterea depresiei

• Ca în orice boală fizică sau psi­hică, prevenţia este foarte impor­tantă şi în cazul depresiei, iar aceasta se poate realiza ţinând cont
• de anumite sfaturi pe care psihologul Iuliana Filip le-a enumerat:
• Fă-ți timp pentru tine: gân­deş­te-te ce-ți place, ce-ți dorești, fă-ți o listă cu lucrurile bune din anul care a trecut, nu te mai gândi doar la ceea ce nu ai putut realiza!
• Limitează interacțiunea de pe rețelele sociale pentru a nu mai face comparații cu alte persoane!
• Încearcă să te implici în fapte bune, să pui umărul în derularea unor acţiuni umanitare, să oferi aju­to­rul cuiva care are nevoie de sprijin!
• Fă-ți o listă cu lucrurile de care îți este frică și încearcă să faci cât mai multe din ele!
• Încearcă să reiei legătura cu rude cu care nu prea ai mai comunicat în ultima vreme şi întrea­bă-le de sănătate!
• Plimbările şi aerul curat, petrecerea timpului liber în familie şi cu oameni dragi, rugăciunea şi participarea la activităţile Bisericii (colinde, împodobirea bradului, cer­ce­tarea vârstnicilor şi oferirea de cadouri şi vorbe bune celor singuri) ne oferă un echilibru şi o stare sufletească benefică de sărbă­tori.
• Nu uita că schimbarea pornește de la tine și dacă vrei ca și ceilalți să schimbe ceva în raport cu tine, trebuie să începi tu acest proces!
• „Privește sărbătorile de iarnă ca pe un motiv bun să începi să te gândești și la lucrurile bune din jurul tău, nu doar la cele care îți ­lipsesc!”, a subliniat psihologul.

Peste 500.000 de persoane cu afecțiuni psihice în România

În ultimii ani, depresia a devenit cea mai frecventă suferinţă psihică, de aceea unii specialişti o numesc „boala secolului”. La nivel mondial, peste 350 milioane de oameni suferă de depresie (peste 30 de milioane de oameni suferă de depresie numai în Europa), această boală fiind şi cauza a peste 800 de mii de sinucideri în fiecare an, potrivit unui raport OMS din 2020. Statisticile mai arată că una din cinci persoane suferă de depresie la un moment dat în viaţă.

În România, erau înregistrate, în 2020, peste 500.000 de persoane cu afecțiuni psihice, potrivit unui raport al Ministerului Sănătăţii, dar numărul este mai mare dacă ţinem cont că românii îşi duc „pe picioare” multe boli, inclusiv „o mică depresie”, având şi o gândire preconcepută în ceea ce priveşte acceptarea unui diagnostic de boală ce ţine de psihic.

Depresia se caracterizează prin episoade intense de tristeţe şi disperare, iritabilitate sau letargie şi pesimism ca urmare a unui dezechilibru bio-psiho-social. Medicii spe­cialişti spun că depresia se poate manifesta şi prin simptomatologie somatică nespe­cifică precum cefalee, ameţeli, disconfort general sau gastrointestinal. Studiile arată că în aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reacţie la un eveniment de viaţă negativ: moartea unei persoane apro­piate, o boală fizică, pierderea locului de muncă etc.

Unele medicamente pot să inducă un fenomen depresiv: antihipertensive, contraceptive, stimulente sau supresoare ale apetitului alimentar, analgezice, antiinflamatoare, antibiotice, unele boli fizice pot favoriza apariţia depresiei, dar şi consumul de alcool sau de substanţe psihoactive, iar la femei naşterea şi meno­pauza pot reprezenta posibile cauze ale unor depresii.