Pregătirea psihologică pentru competiții

Se spune, adesea, că suntem ceea ce gândim, pentru că gândurile ne influențează emoțiile, iar acestea ne determină comportamentul cotidian și perfor­man­ța în diverse domenii. Pentru reușită, psihologul Nina Buru recomandă exerciții de antrenament mental, suportul și susți­ne­rea celor din jur, precum și tratarea unui eșec ca pe o experiență din care avem de învățat.

Atitudinea cu care abordăm provocările vieții este fundamentală. Dacă pornim într-o competiție cu fraze negative în minte, foarte ușor ne vom bloca. Ceea ce ne spunem în dialogul interior tinde să devină realitatea noastră. De aceea este important să răspundem onest la următoarele întrebări: „Ce fel de po­vești ți-ai creat despre tine?”, „Cum îți vorbești în momentele dificile?”, „Ți se întâmplă să te compari cu alții?” etc. În timpul competițiilor, cele mai întâlnite blocaje au la bază următoarelor expresii: „Mi-e frică”, „Se pare că e mai bun decât mine”, „Voi pierde”, „Îl voi dezamăgi pe domnul antrenor sau pe tata” etc. Sigur că ne-am întâlnit măcar o dată-n viață cu versiunile personalizate ale acestor afirmații. „Aceste gânduri ne paralizează și ne anulează munca realizată anterior. Nu putem fi noi înșine și aceasta ne costă medalia, locul pe podium, recunoașterea meritelor, validarea antrenorului sau a profesorului și a muncii depuse anterior. Antrenamentul mental poate fi de mare ajutor în astfel de situații. Două exerciții ușoare de pregătire mentală pe care le propun sunt: respirația conștientă (care calmează mintea și corpul) și amintirea unui succes anterior (care ajută prin accesarea unor emoții pozitive). Alte exerciții care pot ajuta o persoană să își mențină atitudinea pozitivă înaintea unei competiții sunt următoarele: vizualizarea succesului (ajută la păstrarea încrederii și amplificarea motivației); repetarea unui cuvânt de încurajare (menține concentrarea și încrederea); înlocuirea gândurilor negative cu gânduri pozitive (de exemplu, înlocuirea expresiei «Nu pot face asta» cu «Sunt pregătit și pot reuși»); și focalizarea pe proces și nu doar pe rezultat (concentrarea pe fiecare mișcare sau exercițiu, eliminând presiunea psihică)”, a menționat Nina Buru.

Cu practică susținută în timp, persoana care urmează aceste indi­cații va observa îmbunătățiri ale abilităților mentale și va fi mai pregătită să facă față provocărilor sportive sau competițiilor școlare. Exer­cițiile ajută la conștientizarea și înlocuirea gândurilor negative și sâcâitoare. Zilnic, un om are între 60.000 şi 80.000 de gânduri, dintre care 80% sunt negative, căci scanăm permanent mediul înconjurător după posibile pericole reale sau imaginare. Acestea apar la toți oamenii și de aceea cei care le pot identifica și controla vor avea un randament mai bun în activitatea zilnică și în competiții.

Relația cu părinții poate avea un impact semnificativ asupra comportamentului și dezvoltării personale a unui copil. Fiecare persoană și fiecare familie sunt unice și nu toate relațiile cu părinții sunt perfecte sau ideale. Conștientizarea situației ajută la păstrarea echilibrului emoțio­nal prin comunicare, limite sănătoase și suport emoțional. Cercetările arată că părinții iubitori și suportivi au o influență benefică asupra performanțelor copiilor lor. În acest context, psihologul Nina Buru recomandă părinților să ofere sprijin emoțional copiilor care practică un sport de performanță: „Sportivii își doresc să fie acceptați și încurajați indiferent de rezultat. Procesul este cel care le consumă resursele. Aici se pierde bucuria și entuziasmul. E bine ca părinții să treacă focusul de pe «Ce ai făcut, ai câștigat?» pe investigarea gândurile și emoțiile momentului. Se pot folosi întrebări deschise precum: «Cum vezi tu antrenamentul de azi?», «Ce ți-a plăcut?», «Ce ți-a adus bucurie azi?», «Ce lucruri noi ai făcut?». Oferirea de suport în gestionarea stresului și a presiunii psihice contează mult pentru sportivi. Îi putem ajuta prin a-i învăța tehnici de gestionare a stresului, a-i provoca mental să descopere ce funcționează bine la ei și pe ce se pot baza. De asemenea, au nevoie de iubire, încredere și sprijin constant. Analiza meciului, compa­ra­țiile cu o altă echipă, corectarea unor tehnici, propunerile de îmbună­tățire și împingerea spre limitele superioare ale capacității lor fizice, tehnice și tactice țin strict de atribu­țiile antrenorului”.

Competițiile, posibilitate de reușită, dar și de eșec

E important ca părinții să nu se substituie profesorului sau antrenorului, deoarece este o atitudine dăunătoare. Chiar dacă din exterior părinții par să înțeleagă strategia antrenorului sau modul de lucru al profesorului, pe termen lung creează confuzie pentru copil. Examenele școlare și competițiile sportive oferă posibilități de reușită, dar și riscul de înfrângeri și de dezamăgiri. În acest context, e necesar să se ofere suport emoțional sportivilor și celor implicați în examene pentru exprimarea sentimentelor, oferindu-le sprijinul necesar pentru a se recupera și a învăța din experiențele negative.

Frica de a greși sau frica de per­formanță se află printre primele blocaje emoționale ale persoanelor implicate în competiții. Psihologul Neal E. Miller a observat că ceea ce sim­țim față de un eveniment important din viața noastră (un meci, o com­petiție) este în relație cu timpul necesar până la eveniment. Emoțiile noastre sunt predominant pozitive atunci când există o distanță temporală, dar pe măsură ce se apropie obiectivul apar neliniștea, frica și aversiunea. Pierderile se percep mai intens decât câștigurile, prin urmare tindem să dezvoltăm aversiune față de pierderi. „În situațiile de eșec ajută antrenamentul mental practicat acasă, în familie, în discuțiile despre emoții, situații de viață și competiții. Cu toții am experimentat succesul și eșecul și am înțeles că nici unul nu este permanent. Pe lângă îmbu­nă­tățirea performanței, sportul și examenele formează deprinderi, abi­lități care ne vor ajuta să fim varianta noastră cea mai bună și în viața de zi cu zi. Ce am descoperit în munca mea cu sportivii este că primul lucru la care se raportează atunci când vorbesc despre gânduri, emoții sau comportamente mai puțin performante din teren sunt părinții, antrenorii și prietenul cel mai bun. Sportivii au așteptări de la persoanele relevante din viața lor. Mesajele pe care vor să le audă sportivii pentru a fi mai bine data viitoare și pentru a nu-și pierde încrederea pe ultima sută de metri sunt legate de: frica este o emoție universală pe care toți o avem; succesul și eșecul vin și pleacă, important este jocul; te sus­ținem și te acceptăm necondiționat; frica de a nu greși este doar o capcană care diminuează performanța; și chiar dacă lucrurile nu ne ies bine uneori, noi te susținem indiferent de rezultat”, a precizat psihologul.

În momentele în care apare frica de a greși, sportivii așteaptă de la persoanele din jurul lor încurajarea, sprijinul și susținerea. E important să primească validare și acceptare. Nu există o formulă general valabilă pentru succesul în competiții și examene. E important să înțelegem că tot ceea ce facem în fiecare zi are un impact pe termen lung pentru viața noastră. Fie că este vorba de pregătire fizică, tehnică, tactică, mentală sau pregătire științifică, toate contribuie la conturarea unei persona­lități armonioase capabile să facă față rutinei zilnice sau unor competiții importante. Nina Buru ne îndeamnă să ne ima­ginăm competițiile ca pe procesul urcării unui munte pe timp de iarnă. Nu e de ajuns să vrem și să pornim, ci mai avem nevoie de echipament adecvat, cunoașterea stării vremii, lanterne, lopată și training intens înainte de a face pasul înspre provocarea numită „munte”. A porni într-o competiție nepregătit se aseamănă cu a urca pe munte total nepregătit, neechipat corespunzător și atunci eșecul nu este decât o consecință a nepregătirii necesare.

Un eșec este o problemă de viață care are nevoie de un răspuns adaptativ. Problema poate fi o înfrângere, un rezultat slab, o accidentare, o excludere din grup etc. Pentru a depăși eșecul este necesar să-l privim ca pe ceva trecător și să căutăm soluții potrivite. În plus, eșecul este o experiență din care putem învăța astfel încât la următoarea încercare să fim mai bine pregătiți. Dumnezeu a creat omul cu abilități de a gestiona eșecul, dăruindu-i puterea, capacitatea și suportul de a merge mai departe pentru îmbunătățirea persoanei sale.