Trei sute de români au ales ca la sfârşitul lunii august, timp de şapte zile, să plece în pelerinajul vieţii lor. Destinaţia a fost una la care orice creştin-ortodox ar trebui să ajungă măcar o dată în viaţă: Locurile Sfinte, Israel. S-au întors în ţară altfel. Schimbaţi în bine. Cu sufletul plin de binecuvântare. Încredinţaţi cu adevărat. Redăm, în cele ce urmează, fragmentele unor consemnări zilnice, inspirate de persoane, trăiri şi locuri deosebite, desprinse din experienţa israeliană.
"Trăieşti o viaţă înainte şi o cu totul altă viaţă după ce mergi la Locurile Sfinte. Te întorci schimbat din călătoria aceasta”, aveam să aflu încă de la începutul pelerinajului, pe muntele Tabor, în biserica ortodoxă „Schimbarea la Faţă”. Sutele de credincioşi români, din diverse zone ale ţării, de vârste şi condiţii sociale diferite, mai mult sau mai puţin întăriţi în dreapta credinţă, care au fost, la sfârşitul acestei veri, în locurile pe unde au umblat paşii Domnului nostru Iisus Hristos, mărturiseau, numai şi prin simpla lor prezenţă, că îşi doreau o prefacere din temelii a fiinţei lor.
„În sfârşit, acasă!”
De pe muntele Tabor, oamenii coboară astăzi, ca şi ieri, într-un prezent continuu, în Cana Galileii. Aici, ortodocşii îşi pleacă capetele în faţa Sfântului Altar al bisericii care aminteşte de minunea prefacerii apei în vin la nunta din Cana Galileii. Urmează Nazaret, oraşul speranţei, cu închinare în biserica povăţuită de Sfântul Arhanghel Gavriil, care adăposteşte Izvorul Mariei, unde conform unei tradiţii locale a avut loc întâlnirea Sfintei Fecioare cu Arhanghelul Gavriil. Osteneala primei zile de pelerinaj, stoarsă din frământătura trupului şi a sufletului, şi-a găsit culcuş într-o ambarcaţiune modestă, legănată de valurile Mării Tiberiadei, la apus.
„Sunt trei mari minuni care au loc, an de an, aici, în Ţara Sfântă: Lumina Sfântă de la Ierusalim, întoarcerea Iordanului şi Norul de pe Muntele Tabor”, consimt însoţitorii celor şase grupuri de pelerini români, preoţi şi diaconi-ghizi.
Râul Iordan, apa în care Sfântul Ioan Botezătorul L-a botezat pe Mântuitorul Iisus, este o împrospătare dis-de-dimineaţă, menită să ofere mai multă putere şi luminare mulţimilor în drum spre Muntele Fericirilor. Coborâm în oraşul Capernaum, numit şi „Cetatea Domnului” (Matei 9, 1), unde Mântuitorul Iisus Hristos a făcut cele mai multe minuni.
Pustiul Iudeii. Dincolo de aşezările beduinilor. În incinta Mănăstirii „Sfântul Sava”, accesul este permis doar bărbaţilor.
Emoţia sufletului încărcat de pace se intensifică odată ce a ajuns la Mănăstirea „Sfântul Teodosie”, pe al cărei Sfânt Altar Se jertfeşte zilnic Mielul Hristos.
Mai departe, în împrejurimile Ierusalimului, poposim în Betleem („Casa pâinii”), localitate în care S-a născut Mântuitorul Hristos. Simţămintele celor care ajung în biserica ortodoxă de aici, construită deasupra peşterii în care a venit pe această lume Iisus, glăsuiesc la unison: „În sfârşit, acasă!”
Reprezentarea iconică a Maicii Domnului din Biserica Naşterii este unică, din cel puţin două aspecte: Măicuţa zâmbeşte, bucuroasă că a dat naştere Vieţii, şi a fost zugrăvită de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, potrivit tradiţiei.
O nouă zi. Un alt munte de urcat. Împreună. Muntele Măslinilor. Aici S-a Înălţat Domnul nostru Iisus Hristos la cer. Dăm slavă Puterilor Cereşti în ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului (conform calendarului pe stil vechi), la Sfânta Liturghie, în Mănăstirea „Eleon”, după care cercetăm cu luare-aminte Paraclisul „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, zidit pe locul unde a fost găsit capul Sfântului Ioan Botezătorul. Sub un soare ca o roată de foc, tainica Grădină Ghetsimani ne aştepta şi pe noi, liniştită, rugătoare, cu uşile deschise la Biserica Naţiunilor şi la biserica ce adăposteşte Mormântul Maicii Domnului. Grota Trădării era închisă.
Pilde
Pe muntele Sionului aveam să aflăm, în detaliu, cum a luat viaţă prima comunitate creştină în jurul Apostolilor. Am văzut Foişorul „Cina cea de Taină” şi, printre zăbrelele geamurilor, Mormântul Sfântului Proroc şi Psalmist David (marele împărat al Israelului, întemeietorul Ierusalimului), închis pentru străini, întrucât era zi de Sabat.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ce cuprinde Capela „Adormirii Maicii Domnului”, este cea mai înaltă construcţie de pe muntele Sion, în interiorul căreia pelerinii îngenunchează cu multă evlavie şi durere pentru plecarea din lume a Măicuţei Sfinte.
Spre finalul zilei, am fost întâmpinaţi cu multă căldură de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, superiorul Aşezămintelor Româneşti din Ţara Sfântă, în biserica Reprezentanţei Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
Zona Mării Moarte, situată în cel mai jos punct de pe glob - 400 m sub nivelul mării - rămâne o amintire puternică şi o pildă pentru fiecare pelerin. Un exemplu în acest sens este pustiul şerpuit al Hozevei, adăpost pentru Mănăstirea „Sfântul Gheorghe”, care ocroteşte în biserica mare moaştele Sfântului Ioan Iacob Românul, mare făcător de minuni, atât de drag inimilor curate.
Până la Mănăstirea Carantania de pe Muntele Ispitirii, privită de la depărtare, am oprit în Ierihon, cel mai vechi oraş din lume. În biserica cu hramul „Naşterea Domnului” şi „Sfinţii Români” din cadrul Aşezământului Românesc din această urbe, dorul de ţară plutea în atmosferă.
Momentul de intensă trăire duhovnicească pentru pelerinii români au fost orele de priveghere petrecute la Sfântul Mormânt, în noaptea de 29 spre 30 august. Aproape toţi credincioşii s-au împărtăşit la acea Sfântă Liturghie de nepreţuită amintire în Biserica Învierii, cum este numită de creştini, situată în faţa Sfântului Mormânt.
Evlavia oamenilor pentru Locurile Sfinte este mare
În preziua plecării din Israel, am intrat în Cetatea Ierusalimului, pe poarta Sfântului Ştefan şi ne-am închinat în biserica zidită deasupra casei în care s-a născut Sfânta Fecioară Maria, în Cetatea Antonia. După ce-am adăstat un timp în Pretoriu - locul judecării lui Hristos, am parcurs Calea Crucii (Via Dolorosa), cu cele 14 opriri ale Mântuitorului. Înainte de a pătrunde a doua oară în Biserica Sfântului Mormânt sau Biserica Învierii, cercetăm cu mintea coborâtă în inimă paraclisele şi locurile sfinte din complexul Bisericii Învierii: Golgota, Piatra ungerii, locul aflării Sfintei Cruci de către Sfânta Împărăteasă Elena.
Pentru aproape o oră, ochii ni s-au odihnit în vălurile verzi ale pădurilor de conifere din Ein Karem, localitate amplasată într-o zonă muntoasă a Israelului, unde este Biserica Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.
Dorul aprins după duhul Sfântului Mormânt ne-a determinat să ne întoarcem acolo încă o dată, asemenea unor porumbei care nu se mai satură să se adape dintr-un izvor limpede.
Blândul şi milostivul Sfânt Nicolae ne-a dat binecuvântare pentru drumul de întoarcere în România, dintr-o biserică de lângă Betleem, unde se află părticele din sfintele sale moaşte.
„Oamenii au ales acest pelerinaj din evlavie pentru Locurile Sfinte. Este o mare binecuvântare pentru orice suflet să meargă pe urmele Mântuitorului, în locurile unde S-a născut, a crescut şi a propovăduit Evanghelia iubirii”, consideră părintele arhimandrit Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, care a fost zi de zi alături de pelerinii români în Israel.
O nevoie sufletească, nu o modă
Conform datelor furnizate de Agenţia de pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române, în ultimii doi ani s-a înregistrat o creştere a oamenilor dornici să ajungă la Locurile Sfinte. Din septembrie şi până în luna decembrie a anului în curs, au fost rezervate locuri pentru 60 de pelerinaje. De asemenea, se observă un interes tot mai mare din partea tinerilor. Având în vedere contextul actual, pelerinajul în Israel nu (mai) este o modă, ci o nevoie sufletească, recunoscută de tot mai mulţi credincioşi.
Cei care sunt interesaţi să afle detalii organizatorice cu privire la pelerinajele oferite de Patriarhia Română, prin Sectorul pelerinaje, au la dispoziţie www.basilicatravel.ro sau nr. de tel. 021.316.35.03/021.313.37.45 (Bucureşti), dar şi filialele locale ale BASILICA Travel sau ale agenţiilor partenere din: Prahova, Timişoara, Argeş, Craiova, Suceava, Arad, Oradea, Baia Mare, Reşiţa, Sibiu, Sighişoara, Braşov, Iaşi, Bacău, Galaţi, Brăila.
