Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj Ajutorul Cuvioasei Parascheva la Câmpina

Ajutorul Cuvioasei Parascheva la Câmpina

Galerie foto (7) Galerie foto (7) Reportaj
Un articol de: Daniela Șontică - 10 Oct, 2021

Sfânta Cuvioasă ­Parascheva este iubită pretutindeni în ţara ­noastră, după cum o dovedeşte şi istoria de 20 de ani a parohiei din Câmpina care s-a format în jurul bisericii de lemn cu acest hram. Părintele Grigore Melnic, ctitorul şi parohul ­bisericii, punctează ­câteva momente ­esenţiale din viaţa ­acestui aşezământ la ­care vin tot mai mulţi ­oameni iubitori de ­Dumnezeu şi cinstitori ­ de sfinţi.

De la târnosirea bisericii, din 7 octombrie 2001, până în zilele noastre, terenul pe care erau înainte mărăcini şi gunoaie a devenit un spaţiu înfloritor, material şi duhovniceşte. Părintele Grigore Melnic, care este şi protoiereu al Protoieriei Câmpina, a purces la ridicarea noului lăcaş cu toată nădejdea, chiar dacă avusese parte de mult scepticism. Fusese detaşat în oraş ca slujitor la capela Hernea, ctitorie de la 1895 a unui vechi petrolist, o capelă frumoasă, dar prea mică pentru nevoile unei mari comunităţi de credincioşi câmpineni. „Împreună cu comitetul parohial şi conducerea de atunci a primăriei, am hotărât să construim o biserică nouă. Am ales un loc care pe atunci era o parcare plină de mărăcini şi pietriş. Diverşi oameni îmi spuneau că n-am ales bine locul, că n-o să vină nimeni la biserica pe care urma s-o construim. Îmi explicau că singurii oameni care ar fi putut veni pe aici ar fi fost navetiştii din satele vecine, dar că autogara este cam departe, iar oamenii se vor duce grăbiţi la treburile lor şi fără a se abate din drum ca să intre la închinăciune şi la slujbe. Eu am avut însă nădejdea că ­locul este ales de Dumnezeu şi, în mare grabă, ajutat de Dumnezeu şi de oameni, am început lucrul”, spune părintele paroh. Tot sfinţia sa povesteşte cum au decurs lucrurile la biserica presupusă a fi aşezată într-un loc cam retras: „Am construit-o din lemn, mai ales că împrejurimile sunt bogate în păduri. În 2000 am sfinţit locul, iar în 2001, la data de 7 octombrie, am târnosit biserica. Ne gândim cu emoţie şi bucurie la împlinirea celor 20 de ani... Aproape imediat a devenit un loc de închinăciune şi de atracţie pentru multă lume. La început, oamenii au fost curioşi să vadă o biserică de lemn, singura din zonă, apoi s-au simţit atraşi de ocrotitorii parohiei, care sunt sfinţi cu multă putere: ­Cuvioasa Maica noastră Parascheva şi Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, ale cărui părticele de moaşte ne-au fost dăruite acum câţiva ani. Foarte mulţi credincioşi vin aici cu cererile şi cu mulţumirile lor, încât pot să dau mărturie că este o biserică vie”.

Interiorul sfântului lăcaș este într-adevăr unul cald, primitor, simţi că acolo este o mare disponibilitate spre grabnic ajutor. Ca un fapt ce contrazice din nou neîncrederea de demult, simplii trecători intră adesea şi se odihnesc pe băncuţa din curtea bisericii sau se fotografiază cu tufele de trandafiri.

În ceea ce priveşte comunitatea şi legăturile formate între timp, părintele Melnic aminteşte de spiritul de întrajutorare care domneşte între enoriaşi. Aceştia fac periodic pachete consistente cu alimente şi haine, aproape obligându-l pe paroh să facă un scurt pelerinaj la aşezământul de la Valea Plopului pentru a le oferi comunităţii de acolo. De asemenea, se implică în organizarea unor vizite social-filantropice la persoanele lipsite de libertate de la Penitenciarul Târgşor. Săracii din parohie primesc hrană săptămânal şi de câte ori solicită. Activităţile filantropice în cadrul parohiei ocrotite de Cuvioasa ­Parascheva din Câmpina se întrevăd a fi şi mai ample în viitor. „Pentru a organiza şi mai bine activitatea socială avem două proiecte. Primul este o cantină chiar în curtea bisericii, aflată în construcţie, iar al doilea este de amploare mai mare. Cam la 500 de metri de sfântul lăcaş, pe un teren de 2.500 mp, donat de primăria locală, am început edificarea unui centru social-cultural-filantropic destinat victimelor violenţei domestice şi bătrânilor săraci din parohie care nu mai au pe nimeni. Cu toate că este un proiect costisitor, sperăm să-l ducem la bun sfârşit”, mai spune părintele protopop Grigore Melnic.

Am vizitat locul unde va fi peste puţin timp, după cum nădăjduieşte părintele, viitorul aşezământ social. În prezent există fundaţia şi s-a început ridicarea zidurilor: o clădire în formă de U, în care vor fi camerele de cazare pentru beneficiari, un pridvor cu coloane, un spaţiu comun de socializare, cantină, iar în curtea interioară va fi un părculeţ cu alei şi bănci. Faţa părintelui se luminează când ne vorbeşte despre ceea ce va fi în acel loc şi nu avem motive să nu-l credem, se vede treaba că Sfânta Parascheva are drag de câmpineni, iar ei ştiu să-i mulţumească, nu doar să-i ceară.

Citeşte mai multe despre:   Sfanta Parascheva  -   Biserici din Romania