Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Biserica Bărboi, tezaur de artă şi cultură religioasă
Ctitoria Sturdzeştilor din Iaşi împlineşte luna aceasta 25 de ani de când a fost redeschisă. Programul manifestărilor dedicate acestei sărbători va fi marcat printr-o serie de manifestări religioase şi culturale. La aceste evenimente sunt aşteptaţi să participe, pe lângă enoriaşii din parohie, preoţi din Iaşi, personalităţi culturale, autorităţi locale, judeţene şi centrale. Miercuri, 27 noiembrie 2013, se împlinesc 25 de ani de când vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, în vremea arhipăstoririi ca mitropolit al Moldovei şi Sucevei, a resfinţit Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“. Momentul va fi marcat prin oficierea Sfintei Liturghii arhiereşti şi prin organizarea unei seri cultural-aniversare.
În zilele de 24 şi 27 noiembrie, biserica parohiei Bărboi va marca un sfert de veac de când a fost redeschisă cu binecuvântarea şi în prezenţa patriarhului Teoctist Arăpaşu. Manifestările se vor derula cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Duminică, 24 noiembrie 2013, Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, va săvârşi Sfânta Liturghie începând cu ora 9:30. La final se va oficia Parastasul pentru cel de-al cincilea întâistătător al Bisericii noastre. La ora 16:00, la Biserica Bărboi va avea loc întrunirea Cercului pastoral-misionar numărul 1. În cadrul acestei întruniri, pr. Ovidiu Ciobotaru, de la parohia „Sfântul Pantelimon“ din Iaşi, va susţine referatul cu tema „Biserica Ortodoxă în vremuri de prigoană şi de libertate“. De la ora 17:00 va fi vizionat filmul documentar din arhiva parohiei, care cuprinde imagini din timpul lucrărilor de consolidare şi restaurare a ansamblului arhitectural Bărboi (1984-1988). De asemenea, documentarul mai cuprinde imagini de la slujba de resfinţire, oficiată de Preafericitul Teoctist pe 27 noiembrie 1988.
Sfânt lăcaş redeschis în perioada comunistă
La Teatrul Luceafărul din Iaşi va avea loc miercuri, 27 noiembrie, de la ora 18:00, seara cultural-aniversară „Bărboi - Biserică tezaur a Ortodoxiei“. Invitaţii evenimentului, moderat de Grigore Elisei, vor fi academicianul Răzvan Teodorescu, academicianul Mihai Cimpoi din Chişinău, pr. prof. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, şi poetul Nicolae Dabija. Tema dezbaterii va fi „Salvarea şi conservarea patrimoniului arhitectural bisericesc în perioada comunistă“. În partea a doua a programului va avea loc un moment artistic susţinut de tenorul Mihail Munteanu din Chişinău, de Corala „Sfântul Ierarh Leontie“ din Rădăuţi şi de Corul „Aletheia“ al Bisericii Bărboi din Iaşi. „Este de datoria noastră ca, prin acest simpozion, să spunem generaţiilor care vin după noi cum a fost posibil ca, în timpul dictaturii comuniste, să fie redeschis un lăcaş de rugăciune care timp de zeci de ani a fost izolat, ignorat, închis, în sensul că săvârşirea slujbelor era permisă doar ocazional şi în ziua hramului. Tinerii trebuie să afle faptul că ceea ce se vede astăzi la Biserica Bărboi nu a venit deodată, ci au fost şi timpuri în care aspectul lăcaşului era dezolant, mărturie rămânând fotografiile din acea vreme. Trebuie amintită importanţa intervenţiilor Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, care, prin diplomaţia şi prin buna gestionare a lucrurilor, a reuşit să redeschidă acest sfânt lăcaş în aceeaşi perioadă în care, în Bucureşti, bisericile erau demolate. Redeschiderea a avut loc după opt ani de lucrări, de şantier, deoarece clădirea lăcaşului de închinăciune a fost puternic şubrezită în urma cutremurului din 1977, lucrările de reconsolidare fiind făcute cu aprobarea tacită primită din partea autorităţilor acelor vremuri. Astfel, părintele patriarh Teoctist este considerat un al doilea ctitor al sfântului lăcaş“, a explicat pr. paroh Constantin Andrei.
„Biserica arăta ca o casă părăsită“
Parohul Bisericii Bărboi, care a îndeplinit timp de două decenii funcţia de protopop al Protopopiatului Iaşi 1, şi-a amintit de momentul în care a intrat pentru prima dată în Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“. „Când am intrat pe poarta bisericii, mi-am amintit de o întâmplare personală. În anul 1972 am făcut un tur al oraşului Iaşi împreună cu preoteasa pentru a vedea sfintele biserici. Am intrat atunci aici, în curtea Bisericii Bărboi, împreună cu doamna preoteasă. Când am ajuns, pe uşa din stejar era un lacăt şi biserica arăta ca o casă părăsită. I-am spus atunci soţiei ce aş face dacă aş sluji la biserica aceasta. Mai târziu, în anul 1984, am fost numit preot paroh la parohia «Sfântul Pantelimon» din Iaşi. În anul 1947, când sfântul lăcaş fusese închis, a trecut sub jurisdicţia parohiei «Sfântul Pantelimon», aflată în apropiere. De-a lungul anilor, cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu susţinerea directă a părintelui patriarh Teoctist, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Sucevei, am reuşit să duc la bun sfârşit restaurarea acestui sfânt lăcaş“, a menţionat părintele paroh Constantin Andrei.
Activitate culturală intensă de-a lungul vremii
Biserica Bărboi a fost redeschisă aşadar înainte de revoluţia din 1989. După ce a venit la Iaşi în demnitatea de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a acordat o mare atenţie acestui lăcaş de închinăciune. „După ce Preafericirea Sa m-a numit în funcţia de protopop, mi-a spus că Biserica Bărboi trebuie să fie un exemplu pentru preoţii din oraşul nostru, şi nu numai. M-am străduit pe cât am putut să împlinesc dorinţa Preafericitului Părinte Daniel. Mai mult, studiind istoria parohiei, am observat că aici s-a desfăşurat de-a lungul anilor o activitate culturală susţinută. Aici a fost înfiinţate Liga Culturală şi Biblioteca Comunală, prin dăruirea a 5.000 de volume, de către Nicolae Iorga. În turnul clopotniţei a fost descoperită biblioteca lui Costache Conachi. Apoi, a aici a fost primul institut de fete din Moldova, aici predându-se lucrul manual, pictura, desenul şi alte îndeletniciri asemănătoare de către Doamna Elena Sturdza. Astfel, pe lângă activitatea pastorală şi misionară, am continuat şi activităţile culturale. În anul 1993, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a înfiinţat Frăţia Ortodoxă Română - filiala Iaşi, moment la care au participat şi regretatul părinte Galeriu, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, alături de foarte mulţi intelectuali din Iaşi. A avut atunci loc un eveniment de efervescenţă culturală şi de lucrare frumoasă în oborul Bisericii, Frăţia Ortodoxă reuşind să apropie tinerii de oamenii de vârsta a doua, prin vestitele tabere care s-au ţinut şi care au primit foarte multe aprecieri. Pe lângă întâlniri, Frăţia Ortodoxă s-a îngrijit şi de activitatea editorială a revistei «Cuvânt şi suflet», care a fost înfiinţată în 1990 şi a funcţionat până în anul 2011. Astfel, aici au avut loc atât activităţi pastoral-misionare, cât şi culturale care au implicat tinerii şi credincioşii de diferite vârste“, a adăugat pr. paroh Constantin Andrei.
Consolidarea casei parohiale
Pe perioada consolidărilor la ansamblul arhitectural Bărboi, a fost restaurată parţial casa parohială. Întrucât la acea vreme nu s-a intervenit la fundaţia clădirii, din cauza infiltrărilor de apă, a fost necesară demararea lucrărilor de consolidare a fundaţiei. „În urma excavaţiilor s-a descoperit că temelia casei era formată din bolovani de piatră şi var hidraulic, după cum se facea la acea vreme. Am găsit şi o piatră pe care era însemnat anul în care s-a pus temelia casei, care arăta anul 1821. Am fost nevoiţi să refacem toată temelia casei, deoarece cea originală nu era orizontală. Inginerul Adrian Ţăranu a fost cel care a dat cele mai bune soluţii, reuşind astfel izolarea temeliei, după consolidarea acesteia prin armare cu fier beton. Ulterior, s-au turnat trotuarele şi s-au pardosit cu piatră de epocă, pentru a fi în ton cu vechimea casei. Trebuie să mulţumim Primăriei Municipiului Iaşi şi Consiliului Local pentru ajutorul şi susţinerea reconsolidării acestei case care este un monument istoric“, a spus parohul Bisericii Bărboi.
Pericolul izolării din perioada comunistă
Actuala biserică a parohiei Bărboi este construită între anii 1841-1844 de către familia Sturdza, mai precis de marele logofăt al Ţării de Jos, Dimitrie Sturdza, ajutat de cei din familia lui care l-au adus pe arhitectul Andrei Karidis să proiecteze acest sfânt lăcaş, ajutat de Atanasie şi Gheorghem din provincia Sisanion. După secularizarea averilor mănăstireşti din 1864, mănăstirea devine parohie, iar în 1947, anul în care se interzice de regimul comunist Pelerinajul de Florii, devine filie a parohiei „Sfântul Pantelimon“, urmând a se sluji doar o dată pe an, în ziua hramului, pe 29 iunie. Cu timpul, biserica se şubrezeşte foarte mult, cutremurul din 1977 afectând puternic structura de rezistenţă a bisericii, a turnului, precum şi a casei parohiale. Se dorea o autodemolare a bisericii, urmând a rămâne doar turnul de la intrare. Biserica ar fi fost astfel complet izolată vizual, prin construcţia de blocuri înalte. Acest plan diabolic a fost dat peste cap odată cu venirea la cârma Mitropoliei a regretatului patriarh Teoctist. Prima sa grijă a fost să salveze monumentele istorice de la pieire. Lucrările de consolidare, restaurare şi conservare de la Bărboi, vizibile astăzi, s-au desfăşurat în a doua jumătate a secolului al XX-lea.