Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj Cinstirea Adormirii Maicii Domnului, la hramul Mănăstirilor Adam şi Vladimireşti

Cinstirea Adormirii Maicii Domnului, la hramul Mănăstirilor Adam şi Vladimireşti

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Reportaj
Un articol de: Adrian Portase - 18 August 2009

La praznicul Adormirii Maicii Domnului, două dintre cele mai reprezentative lăcaşuri monahale din judeţul Galaţi, Mănăstirea Adam şi Mănăstirea Vladimireşti, îşi serbează hramul. Către aceste vetre de vieţuire monahală aleargă numeroşi credincioşi din diferite zone ale Eparhiei Dunării de Jos, constituindu-se într-un frumos pelerinaj către Maica lui Dumnezeu, la praznicul sfintei sale Adormiri.

Hramul Mănăstirii Adam începe în preziua praznicului, atunci când Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului - „Izbăvitoarea de secetă“ se întoarce „acasă“, după un pelerinaj prin parohiile judeţului Galaţi.

Anul acesta, în perioada 1-14 august, „Sfânta de la Adam“ a vizitat peste 100 de localităţi şi parohii din protopopiatele Tecuci, Tg. Bujor, Covurlui şi Galaţi.

Priveghere la Icoana Sfintei, de la Adam

Slujba Privegherii a început către seară, la „lumina lină“ a lumânărilor ţinute în mâini de miile de pelerini. În dangăt de clopot, în intonarea imnului „Apărătoare, Doamnă...“, Icoana Maicii Domnului a fost purtată pe umeri de preoţi şi adusă în procesiune în curtea mănăstirii, pe un podium special amenajat. Aici a fost săvârşită slujba Prohodului Maicii Domnului de către un numeros sobor de preoţi şi diaconi, în frunte cu chiriarhul Dunării de Jos, PS Episcop Casian. La această sfântă slujbă a participat şi prefectul judeţului Galaţi, domnul Claudiu Brânzan.

În jurul sfântului epitaf şi în faţa sfintei icoane a Maicii Domnului, preoţii cu credincioşii, bătrânii şi copiii îmbrăcaţi în costume populare au cântat imnele de prohodire către Maica lui Dumnezeu.

Întâlnire de taină cu Maica lui Dumnezeu

La finalul slujbei, Preasfinţitul Episcop Casian a adresat un cuvânt duhovnicesc tuturor pelerinilor veniţi din toate zonele judeţului la sărbătoarea sfintei Adormiri a Maicii lui Dumnezeu: „Motivul principal pentru care suntem aici, în această sfântă mănăstire, este că ne-a chemat Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii. Este o întâlnire de taină, este o întâlnire tot atât de duioasă ca şi întâlnirea unei maici cu fiul ei venit din depărtări, în foişorul casei părinteşti. Şi aşa cum fiecare îşi deschide sufletul către maica sa, tot aşa şi noi trebuie să ne deschidem sufletele către Maica lui Dumnezeu, cea care se roagă totdeauna la tronul lui Dumnezeu pentru noi. De la ea trebuie să învăţăm şi noi exerciţiul rugăciunii. Cine se roagă mai mult îşi vede mai bine neputinţele lui, căci rugăciunea este ca un medicament care ne dă puterea de a vedea mai bine realităţile. Rugăciunea înmulţită cu lacrimile sincere ne ajută să ne vedem într-o altă ipostază decât cea din lumea noastră plină cu scăderi, ne ajută să ne vedem ca pe nişte fii, iar fiii au îndrăzneală către maica lor. La maica lor ei vin pentru că ştiu că vor primi ceea ce îşi doresc; mama face totul pentru ei. Cu atât mai mult, mama noastră cea cerească, care este şi mama Fiului lui Dumnezeu. Ne poate cuprinde pe toţi şi ne aude pe toţi şi ne primeşte pe toţi!“, a spus Preasfinţia Sa.

Înainte de revenirea în biserică, Icoana Sfintei a trecut peste capetele tuturor celor prezenţi, o altă tradiţie îndătinată la Mănăstirea Adam, cu prilejul acestei sărbători.

În ciuda ploii binecuvântate care s-a revărsat în ajunul sărbătorii, unii dintre pelerini au preferat să rămână toată noaptea în curtea sau biserica mănăstirii, priveghind în rugăciune, pentru a putea fi prezenţi şi la slujba Sfintei Liturghii de a doua zi. Aceasta a fost săvârşită, din încredinţarea Preasfinţitului Episcop Casian al Dunării de Jos, de către un sobor de preoţi, sub protia arhim. Daniil Oltean, vicar administrativ.

Hramul Mănăstirii Maicii Domnului de la Vladimireşti

Un alt lăcaş monahal din judeţul Galaţi sub ocrotirea Sfintei Fecioare este Mănăstirea Maicii Domnului din comuna Tudor Vladimirescu.

Aceasta a fost înfiinţată din iniţiativa surorii Vasilica Gurău, devenită monahia şi stareţa Veronica. Lucrările de construcţie au început în anul 1939, un an mai târziu sfinţindu-se deja paraclisul mănăstirii. Înfiinţarea noului lăcaş de închinare a fost aprobată în anul 1941, dar, ca urmare a presiunilor exercitate de regimul comunist totalitar, în anul 1956 mănăstirea a fost desfiinţată.

După 1990, mănăstirea a fost redeschisă, stareţa Veronica Gurău şi multe dintre fostele maici reîntorcându-se în mănăstire. Au fost rectitorite biserica mare şi paraclisul de iarnă, corpurile de chilii, anexele mănăstireşti şi au reînceput să funcţioneze atelierele de pictură, sculptură, croitorie, broderie ş.a.

Maica Domnului Hristos - modelul ascultării de Dumnezeu

Numeroşi creştini au participat la sărbătoarea hramului de la Mănăstirea Maicii Domnului - Vladimireşti. La altarul de vară, Episcopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi de la parohiile din vecinătate, a săvârşit slujba Sfintei Liturghii.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a arătat importanţa Maicii Domnului în modelarea firii noastre: „Datorită evoluţiei vieţii noastre, puţini dintre noi mai înţelegem scopul sărbătorii de astăzi, care este unul duhovnicesc, unul spiritual, unul aducător de binecuvântare a lui Dumnezeu în viaţa noastră. Prin Întruparea Sa din Fecioara Maria, Mântuitorul a vrut să corecteze două din multele greşeli ale firii noastre: mai întâi, născându-Se dintr-o curată Fecioară a vrut să arate că poate fi o naştere curată, dumnezeiască, ca toate naşterile de după aceea să devină curate, adică Dumnezeu să fie chemat în ajutor şi să curăţească gândurile păcătoase, ca să poarte cu sfinţenie copilul şi să îl crească cu ajutorul lui Dumnezeu. În felul acesta, Mântuitorul S-a arătat a fi fost ascultător şi de Tatăl din ceruri şi de Mama Sa de pe pământ. Mântuitorul a adus ascultarea din ceruri, aici, pe pământul neascultătorilor. Între neascultătorii de pe pământ, Hristos a adus ascultarea îngerească din ceruri. Astfel, Mântuitorul a îndreptat neascultarea fiilor de pe pământ către părinţii lor.

După ce, prin propriul Său chip, ne-a arătat care este chipul copilului adevărat, Mântuitorul a mai vrut să ne arate şi care este chipul adevărat al mamei - o altă mamă faţă de noi, dar, în realitate, Maica Domnului este mama cea adevărată. Ea este mamă adevărată pentru că L-a născut pe Dumnezeu cel adevărat, Cel Care ne-a dăruit-o apoi pe Maica Sa, ca mamă a noastră, pe care să o ascultăm şi noi, cu ascultare de fii“.

O bucurie deosebită a fost prilejuită de grupul de copii „Cununiţa satului“ din Lieşti, care, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, au participat la sfânta slujbă, iar la momentul Chinonicului au intonat imne şi cântări în cinstea Maicii Preacurate.

La sfârşit, după îndătinata agapă oferită de maici tuturor celor prezenţi, a fost săvârşită şi o slujbă de pomenire în cimitirul mănăstirii.

„Grădina Maicii Domnului“ de la Mănăstirea Adam

Istoria icoanei Maicii Domnului de la Adam se confundă cu istoria mănăstirii. Tradiţia spune că icoana a fost adusă prin aceste locuri la mijlocul celui de-al XVI-lea veac, de către un călugăr din Răsărit. Acesta a încredinţat-o unui cioban din părţile Adamului, care, pe la 1559, a ridicat „în condrii Ghenghii“ un schit din lemn cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor“. Documentele istorice afirmă însă că mănăstirea a fost ctitorită de căpitanul Adam, în timpul domnilor moldoveni Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan, la mijlocul secolului al XVII-lea, iar biserica a fost sfinţită la 14 octombrie 1652.

Desfiinţată la 1960, Mănăstirea Adam a fost reînfiinţată în 1991, ca mănăstire de călugări, până în anul 2001, când a redevenit mănăstire de maici. După această dată, întreaga activitate a fost revigorată, realizându-se consolidarea bisericii, alimentarea cu apă curentă şi amenajarea anexelor gospodăreşti.