Hramul Catedralei Mitropolitane, bucuria Cetăţii Băniei

În fiecare an, ziua de 26 octombrie readuce în memoria Cetăţii din Bănie amintirea istoricelor începuturi pe care strămoşii au ridicat, prin jertfa lor, moştenirea de astăzi a urbei. Personificată, această vie şi duhovnicească anamneză a Craiovei se împărtăşeşte iconic în prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, hramul Catedralei Mitropolitane.

Bucuria luminatului praznic al Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, se regăseşte dintotdeauna în memoria vie a oltenilor. Oblăduitor al Catedralei Mitropolitane şi protector al marilor familii boierești şi ctitoriceşti ale oraşului, acest mare sfânt mucenic a mărturisit în vremea împăratului Maxenţiu, născându-se pentru viaţa veşnică prin tăiere cu sabia în Cetatea Tesalonicului. De atunci şi până astăzi, mucenicescul său sfârşit pământesc şi faptele minunate cu care Domnul a binecuvântat cinstitele sale moaşte s-au făcut arc peste timp între Tesalonic şi Craiova. „Sunt două spaţii diferite, cu tradiţiile lor, cu istoria şi obiceiurile lor. Situate la mii de kilometri distanţă, în două areale culturale diferite, ar fi greu de intuit pentru un necunoscător că aceste două cetăţi ar avea atât de multe în comun. Legătura lor este una de suflet. După marele său martiriu, Sfântul Dimitrie a devenit liant duhovnicesc şi cultural între Grecia şi România. Această legătură, întărită de Hristos şi purtată de veacuri până în zilele noastre, face din Sfântul Mare Mucenic Dimitrie un simbol al întăririi unui neam prin credinţa cea adevărată şi, totodată, un promotor de valori culturale perene”, spune părintele arhimandrit Vladimir Dărângă, eclesiarhul Catedralei Mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova.

„Catedrala a generat oraşul”

Istoria oraşului Craiova este complementară timpului istoric care a însoţit Catedrala Mitropolitană peste veacuri până astăzi. A existat în acest sens fireasca întrebare: cetatea a generat catedrala sau catedrala a generat cetatea? „După cele mai avizate păreri istorice, legătura de suflet pe care oraşul Craiova o are cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie s-a materializat într-un mod cu totul aparte în istoria Catedralei Mitropolitane. Legat de existenţa ei, avem iarăşi mai multe direcţii orientative. Cert este că sfântul lăcaş este cel mai vechi ca atestare documentară din Cetatea Băniei. Băneasa, aşa cum se numea odinioară, pare să fi stat chiar la începuturile genezei acestui mare târg de odinioară, astăzi urbea Craiovei. Însemnările timpului vorbesc de o biserică ridicată în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie încă din secolele 8-9, care, datorită poziţiei sale strategice, era socotită ca un adevărat turn de apărare al oraşului”, mai spune arhim. Vladimir Dărângă.

Aleasă ctitorie princiară

Lucrarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie în Bănie a rodit în duhul ortodox al credinţei oltenilor, izvorât din evlavia familiilor boiereşti şi princiare, în frunte cu Mircea cel Bătrân, Craioveştii, Bibeştii şi chiar Basarabii, prin vrednicul de pomenire domn Matei Basarab. „Majoritatea familiilor princiare şi boiereşti care au avut lucrare în Cetatea Băniei sunt legate cu numele de istoria Catedralei Mitropolitane. Suntem încredinţaţi că domnitorul Matei Basarab ar fi fost botezat aici, avându-și reşedinţa în Casele Băniei şi fiind atât de aproape sufleteşte de frumoasa biserică închinată Marelui Mucenic Dimi­trie. Steagurile sale erau, de asemenea, pecetluite cu icoana sfântului. Mai târziu, tot aici şi-a plecat genunchii şi principele României Mari, Mihai Viteazul, în vremurile ostenelilor sale ca Ban al Craiovei. În vremurile mai noi, catedrala noastră nu a fost străină nici familiei regale, în pronaos găsindu-se zugrăvită o scenă complexă în care îi regăsim aproape pe toţi. Despre importanţa culturală a acestui spaţiu sacru, etalon pentru Craiova şi pentru craioveni, unul dintre marii noştri istorici contemporani şi concitadini, Toma Rădulescu, spunea, parafrazând o celebră idee a veacurilor trecute: am văzut cetăţi fără ziduri, dar n-am văzut niciodată cetăţi fără temple, de aceea catedrala a generat oraşul şi nu oraşul catedrala”, completează eclesiarhul catedralei.

Tradiţie şi înnoire duhovnicească

Conformarea deplină a legăturii pe care Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova o are cu ocrotitorul său se leagă de o descoperire arheologică aparţinând secolului trecut. Este vorba despre un medalion de mozaic cu icoana sfântului protector, aşezat la temelia primei biserici ridicate aici, în Craiova, în cinstea sa. Chipul său, aidoma celui din Tesalonic, reprezintă iarăşi o confirmare a reciprocităţii interculturale şi mai ales duhovniceşti dintre cele două areale ortodoxe.

Importanţa istorico-liturgică a spaţiului a crescut şi s-a completat cu timpul în dinamica educaţională şi catehetică a Bisericii. „Putem vorbi, încă din secolul al 16-lea, despre existenţa unei şcoli teologice formate în jurul catedralei. Tindem să credem că aceasta a fost prima etapă istorică în geneza Seminarului Teologic de la Craiova, pentru început constituit drept centru de instruire şi de formare a slujitorilor olteni pentru lucrarea lor misionară, împotriva acţiunilor de prozelitism catolice şi protestante”, adaugă arhim. Vladimir Dărângă.

În istoria recentă, o piatră de hotar a fost data de 25 martie 1939, când vechea ctitorie voievodală „Sfântul Dimitrie” din Craiova a fost ridicată la rangul de Catedrală Mitropolitană. Iarăşi, după cutremurul din 1977, sfântul lăcaş a fost restaurat şi reconsolidat prin osteneala vrednicului de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu. Astăzi, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu, tradiţia ortodoxă şi moştenirea culturală sunt duse mai departe în catedrala din inima Băniei, reînnoită şi împodobită liturgic în duhul pravoslavnic al Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.