În cadrul vizitei canonice pe care Patriarhul Daniel a efectuat-o în Mitropolia Ardealului, în perioada 16-24 august, în cursul zilei de vineri, 21 august, Preafericirea Sa, după ce a inaugurat Casa Memorială „Dumitru Stăniloae” din Vlădeni - Braşov, a asistat la slujba de Te Deum din Biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, unde a vizitat muzeul amenajat în clădirea Primei Şcoli Româneşti. A doua zi, sâmbătă, a fost rezervată vizitării mai multor biserici şi mănăstiri din Episcopia Covasnei şi Harghitei.
După ce a părăsit satul Vlădeni, locul unde marele teolog român, părintele Dumitru Stăniloae, a copilărit, delegaţia oficială care a însoţit pe Întâistătătorul Bisericii noastre s-a îndreptat spre Şcheii Braşovului. Aici, întâmpinaţi de junii şcheieni, în tradiţionalul lor port şi cu steaguri în mâini, membrii delegaţiei s-au închinat în Biserica „Sfântul Nicolae”. În catedrala care a devenit neîncăpătoare pentru mulţimea de credincioşi s-a oficiat un Te Deum pentru primul patriarh al României care îi trece pragul. De altfel, în a doua parte a vizitei canonice în zona Braşovului, dar şi în Episcopia Covasnei şi Harghitei, PF Părinte Patriarh Daniel a vizitat mai multe lăcaşuri de credinţă şi de cultură, lipsite până atunci de binecuvântarea vreunuia din cei şase patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Gazdă fiind Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, acesta i-a mulţumit Părintelui Patriarh pentru vizita în biserica în care este „concentrată toată istoria Braşovului; la Prima Şcoală Românească (aflată în curtea bisericii), atestată documentar încă din secolul al XV-lea, generaţii întregi de preoţi şi credincioşi au trecut pe aici, păstrându-şi tradiţiile ca nimeni alţii. Un exemplu sunt şi străjerii aceştia care ne-au întâmpinat, junii din Şcheii Braşovului”.
„Vă felicităm pentru că aţi păstrat credinţa ortodoxă tot timpul”
Această aplecare spre tradiţia şi credinţa străbună şi-au arătat-o şcheienii şi prin modul în care l-au întâmpinat pe Patriarhul nostru. „Am primit foarte multe flori şi am simţit dragostea dumneavoastră, a clerului şi a credincioşilor, pentru acest moment de binecuvântare pe care Dumnezeu o trimite prin rugăciunile pe care noi le înălţăm către Preasfânta Treime. Vă felicităm pentru că aţi păstrat credinţa ortodoxă tot timpul. În mod deosebit, braşovenii au contribuit la misiunea Bisericii nostre cu primile tipărituri în limba română şi cu mulţimea ajutoarelor pe care această biserică, «Sfântul Nicolae» din Şcheii Braşovului, a arătat-o de-a lungul timpului. Este simbolul unui izvor de lumină a Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos şi simbolul legăturii dintre credinţă şi cultură. În tinda bisericilor s-au format primele şcoli; de către Biserică au fost tipărite primele cărţi; şi tot în preajma Bisericii s-au format primele instituţii filantropice. Această lucrare, de-a lungul timpului, arată vrednicia, hărnicia şi dărnicia braşovenilor”, le-a mulţumit Părintele Patriarh.
Patriarhul Daniel, cu toate că este un erudit teolog, nu s-a opus atunci când pr. Vasile Olteanu, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti, i-a propus să se aşeze în prima bancă, ca un elev de clasa întâi, în sala de studiu expuxă aici. Pentru aceasta a primit şi un premiu care a constat în mai multe cărţi şi o hartă a Daciei din timpul Imperiului Roman - de pe care învăţau elevii; dar dintre toate darurile, cel mai important a fost Biblia (Sibiu 1858), în original, a Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna al Ardealului. Şi Patriarhul românilor a oferit în dar mai multe cărţi, printre care şi primele trei volume din colecţia Basiliana. Aici se află şi tiparul diaconului Coresi, cu care a tipărit cărţi în limba română.
Arhiepiscopul Ioan „are în suflet pacea Ierusalimului”
A doua zi, sâmbătă, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, însoţit de Mitropolitul Laurenţiu, dar şi de alţi ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, începând de dimineaţă, s-au îndreptat spre Episcopia Covasnei şi Harghitei, unde au vizitat mai multe biserici şi mănăstiri. La graniţă, delegaţia oficială a fost întâmpinată şi preluată de Arhiepiscopul Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, alături de autorităţile locale. Prima oprire s-a făcut la polul cel mai rece al României, Întorsura Buzăului, care însă s-a dovedit a avea locuitori cu o căldură sufletească mai puternică decât natura. Aceştia au ţinut cu tot dinadisul să arate primului Patriarh al României care îi vizitează Catedrala „Sfânta Treime” care se construieşte în orăşelul lor. Îmbrăcaţi cu straie populare şi cu flori în mâini, credincioşii l-au primit cu bucurie, petrecându-l cu cântări şi sunete de clopot. Aici trăiesc foarte mulţi ortodocşi, în comparaţie cu celelalte localităţi din Covasna şi Harghita. Acest fapt se datorează şi „legăturilor lor cu Moldova, dar şi cu Braşovul, formându-se punga aceasta de creştini ortodocşi şi români”, după cum a spus Arhiepiscopul Ioan, care este foarte ataşat de această comunitate, deoarece a fost primul loc unde a pus o piatră de temelie de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, în urmă cu 15 ani. Biserica adăposteşte în subsolul ei un centru de caritate pentru cei nevoiaşi, un spaţiu cu aparatură modernă pentru apropierea tinerilor de biserică, dar şi un muzeu religios şi etnografic al zonei.
În cuvântul adresat credincioşilor, Preafericirea Sa le-a spus că în acest loc, numit Întorsura Buzăului, prin lucrările pe care Arhiepiscopul Ioan le-a făcut în această parte a ţării, „se vede o cotitură în istoria bisericească a acestor plaiuri. Prin faptul că s-a înfiinţat o episcopie nouă, păstorită de un episcop dinamic, înţelept, harnic şi cu mult elan misionar şi, în acelaşi timp, cu suflet bun; un om paşnic care ştie să convieţuiască aici, pe pământ românesc, cu alte etnii şi confesiuni şi prin aceasta are în suflet pacea Ierusalimului. Şi deşi este un om paşnic, este şi un om luptător, în înţelesul că doreşte binele, să construiască biserici, mănăstiri, şi mai ales să se construiască comuniunea românească şi creştină. Noi am venit aici pentru a confirma şi onora o lucrare foarte bogată şi binecuvântată de Dumnezeu. Vedem în această biserică un simbol al demnităţii româneşti şi un simbol al credinţei strămoşeşti”.
Au primit binecuvântare şi românii dintre secui
Tuturor bisericilor şi mănăstirilor vizitate sâmbătă, cum ar fi Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Sita Buzăului, Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” din Sita Buzăului şi Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Valea Mare, Patriarhul Daniel le-a dăruit noua ediţie a Liturghierului şi o cruce de binecuvântare. Ca semn al vizitei Sale, Întâistătătorul Bisericii noastre a lăsat şi câteva cuvinte în Evangheliile lăcaşurilor de cult.
Un moment emoţionant s-a desfăşurat în Târgul Secuiesc, la Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”, aflată în minoritate în acest oraş. PF Părinte Patriarh le-a oferit binecuvântarea patriahală celor câţiva credincioşi care îl aşteptau cu lacrimi în ochi. Pentru mica comunitate a românilor dintre secui, această zi a intrat în istoria mult zbuciumată a credincioşilor ortodocşi din Transilvania.
Ziua s-a încheiat cu primirea solemnă şi săvârşirea slujbei de Te Deum la Catedrala episcopală din Miercurea Ciuc. Românii Episcopiei Covasnei şi Harghitei nu s-au dezis nici aici, cu toate că fac parte din judeţele cu numărul cel mai mic de ortodocşi, şi au venit în număr la fel de mare. Mulţumind tuturor acestor români minoritari în ţara lor, Părintele Patriarh a recunoscut că, „peste tot pe unde am trecut, am văzut şantiere, lucrare misionară, hărnicie şi dărnicie, şi am văzut multă vrednicie sau demnitate ortodoxă românească. Suntem bucuroşi să vedem şi să confirmăm că aceste lucrări sunt rodul harului Duhului Sfânt cultivat însă prin osteneală, prin nevoinţă de către Arhiepiscopul Ioan al Covasnei şi Harghitei. Toate acestea ne arată că, dacă noi conlucrăm cu harul lui Dumnezeu, ne bucurăm, şi se bucură împreună cu noi şi îngerii din ceruri”.
