Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Întors din Germania pentru a investi într-o plantaţie de zmeur
Tot mai mulți tineri care au lucrat în agricultură, în străinătate, se întorc cu experiența și banii munciţi peste hotare pentru a investi în sectorul agricol românesc. Nu este deloc ușor să înceapă o afacere în România, însă nu se descurajează. Un astfel de exemplu este Alexandru Vreju, din comuna Sălașu de Sus, județul Hunedoara, care, la numai 27 de ani, a reușit să dobândească experiență de fermier în Germania.
Cu banii munciţi în Germania, tânărul s-a întors pe plaiurile natale pentru a-și deschide un business în agricultură. A reușit cu mult efort să înființeze o plantație de zmeur, care acum este pe rod și care s-a dovedit a fi o idee foarte bună. „Mă ocup cu agricultura la poalele munților Retezat, dețin 8 hectare de teren per total. În principal, am înființat o plantație de zmeur, dar cultivăm și cartofi, cereale, însă pe suprafețe mai mici. Am un hectar de zmeur și vrem să ne extindem”, spune Alexandru Vreju, care povesteşte cum a reuşit să devină fermier: „Am lucrat peste hotare. Prima dată am fost în Franța, am lucrat în domeniul forestier, apoi am venit acasă și am plecat în Germania la viță-de-vie, timp de 4 ani. În România am investit din 2021 toți banii strânși în străinătate. În plus, m-am angajat și la o fermă, ca să pot suplimenta veniturile. Toți banii familei i-am investit acolo, în plantația de zmeur. Am făcut și multe împrumuturi pentru a pune plantația de zmeur pe picioare, dar acum sunt foarte mulțumit de ce am realizat”.
Cea mai inspirată investiţie
Plantația de zmeur s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune idei de afaceri în agricultură pentru fermierul hunedorean. El a ales îndeosebi hibridul Polka Gigant, achiziționat de la Institutul Național de Cercetare, Dezvoltare Agricolă Fundulea, pentru că are o rezistență ridicată la îngheț și boli. Greutatea medie a fructului este de peste 6,6 grame, are o culoare roșu aprins, cu un aspect destul de comercial.
„Am preferat hibridul de zmeură Polka Gigant pe care l-am cumpărat de la Institutul Fundulea, cu certificate, și mai am un soi, Glen Ample. Familia mea are teren, dar când am venit din Germania m-am gândit să cumpăr un alt teren care era de vânzare, însă era necurățat. Am reușit să îl curățăm, au fost investiții mari. Am plantat zmeură un hectar și mai avem 1,5 hectare. Am văzut tehnologia din străinătate și m-am gândit că putem face și noi așa și să nu investesc în ceva ce nu este sigur. Am avut garanția de la institut că, dacă nu merge ceva cum trebuie, mă vor ajuta. Și acum colaborez cu dânșii, dacă întâmpin o problemă în plantație îl sun imediat pe inginerul de acolo și îmi spune ce tratamente să fac sau nu, în funcție de problemă. Inițial am cumpărat 6.000 de butași cu 3,80 dlei unul, acum doi ani”, a menționat Alexandru Vreju.
Investiția în zmeură a fost bine gândită, au fost aproximate costurile investiţiei şi posibilul câștig. După primii 2 ani tânărul a știut că decizia de a înființa plantația de zmeur a fost cea mai bună. Acum, abia dacă mai face față comenzilor. „Am zis, de ce se poate la nemți, să merg eu să muncesc acolo, pentru 1.800-2.000 de euro pe lună și eram 10-12 oameni? M-am gândit: ce profit poate omul acela să facă astfel încât să ne plătească pe noi și utilaje, motorină, inputuri? Am zis că pot încerca și eu în România, să muncesc pentru mine. În primii ani, producția a fost pentru familie, anul acesta avem cantitate, dar nu producție maximă. A fost secetă mare, terenul nu a fost chiar bun de la început, dar încet, încet am aplicat gunoi de grajd și l-am îmbunătățit”, a explicat Alexandru Vreju.
Fără marfă pe stoc
Agricultorul culege zmeura în fiecare seară. Fiind și produs perisabil, zmeura culeasă stă până dimineața la rece în lăzi frigorifice, apoi este livrată la prețul de 35 de lei pe kilogram: „Deocamdată nu vă pot spune o producție, suntem în plin cules, dar producem din luna iunie. A fost puţin mai dificil cu desfacerea la început, pe la aprozarele din zonă, la localnici, iar cel mai bine a fost pe internet. Am promovat pe pagina noastră și oamenii sună și cumpără. Zmeura este un produs perisabil și îl culegem seara, iar dimineața la prima oră îl livrăm. Până dimineața ținem zmeura în lăzile frigorifice special amenajate”. Alexandru Vreju spune că niciodată nu are marfă pe stoc.
O altă problemă pe care a ridicat-o fermierul este cea a prețului. Dacă la poarta fermei zmeura valorează undeva la 35-45 de lei, la piață, comercianții o vând cu 10 lei suta de grame. De cele mai multe ori, când a mers în piață, tânărul fermier a fost avertizat că strică prețul, iar comercianții i-au achiziționat imediat toată cantitatea pentru a o revinde la preţ mai mare, după cum a spus Alexandru.