Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj La Mănăstirea Techirghiol, vindecarea vine şi prin artă

La Mănăstirea Techirghiol, vindecarea vine şi prin artă

Galerie foto (16) Galerie foto (16) Reportaj
Un articol de: Daniela Șontică - 07 Sep, 2021

Cine păşeşte pe poarta unei mănăstiri intră într-o lume care năzuieşte spre sfinţenie, un loc în care prezenţa lui Dumnezeu se simte şi se manifestă mai puternic decât în lumea largă. Cine păşeşte pe poarta Mănăstirii „Sfânta Maria” de la Techirghiol se împărtăşeşte chiar de la intrare de frumuseţea artei bisericeşti, admirând scene în mozaic referitoare la apele biblice.

Despre zidurile împodobite cu mozaicuri măiestrit realizate de soţii Anca şi Alexandru Costenco am mai scris. O facem încă o dată pentru a semnala încheierea efectivă a lucrărilor din grădina aparte a Mănăstirii Techirghiol.

Pisania, scrisă şi ea tot în mozaic, spune astfel: „Cu ajutorul Preasfintei Treimi, din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în anii 2016-2021, au fost decorate cu pictură în tehnica mozaic zidurile rampelor de acces către Biserica «Adormirea Maicii Domnului» din incinta Mănăstirii «Sfânta Maria». Pictura cu tematica apei, reprezentând scene din Vechiul şi Noul Testament, a fost realizată de pictorii mozaicari Anca şi Alexandru Costenco. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

Pelerini, credincioşi, închinători, simpli vizitatori, pacienţi aflaţi la cură în baza de tratament a sfintei mănăstiri sau la sanatoriul balnear, monahiile din cadrul acestei mănăstiri, cu toţii sunt încântaţi de frumuseţea mozaicurilor, dar şi de învăţătura pe care o pot desprinde uşor şi în mod plăcut din admirarea lor.

Monahia stavroforă Lucia Roşu, stareţa acestui aşezământ monahal, ne-a dezvăluit câteva gânduri legate de superba realizare artistică: „Este o mare bucurie, atât pentru obștea noastră monahală, cât și pentru credincioșii care vin la Mănăstirea Techirghiol, să vedem împlinită această frumoasă și deosebită lucrare de artă. Ultimul fragment a fost montat în luna iunie a acestui an. Începând de la alegerea temei, a scenelor și până la cele mai mici detalii de compoziție, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost îndrumător, sfătuitor și chiar învățător, tâlcuindu-ne semnificațiile teologice ale detaliilor iconografice. Fiind un fel de prelungire a spa­țiului liturgic din biserică, acest ansamblu de scene biblice este ca o pregătire prin care suntem îndemnați să pătrundem treptat în lumea duhovnicească a sfintelor slujbe. Dar chiar și pentru simplii vizitatori, care nu participă la slujbe, aceste picturi frumoase în tehnica mozaic sunt o invitație de a cunoaște tainele istoriei mântuirii omului. Am observat că micuții credincioși, mă refer la copilași, sunt foarte entuziasmați să recunoască personajele și momentele biblice reprezentate, dar uneori zăbovesc, parcă mai încurcați, la scena creației, unde le este mai greu să identifice speciile de viețuitoare.”

Artiştii Anca şi Alexandru Costenco se declară şi ei mulţumiţi şi bucuroşi că au încheiat cu bine acest proiect al lor, în plus, păstrând în suflet şi bucuria din 2018, când strădania le-a fost apreciată printr-o distincţie oferită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Sanatoriul preoţesc şi bisericuţa de lemn

Tratamentul şi rugăciunea sunt legate încă de la început în acest spaţiu. Patriarhul Miron Cristea a cumpărat, în 1928, în staţiunea balneară Techirghiol o vilă cu 16 camere, în care a înfiinţat un sanatoriu pentru clerul din întreaga ţară. În vremurile grele ale comunismului, când sanatoriul era râvnit de comunişti, Patriarhul Justinian a găsit soluţia salvatoare: în 1951, a adus aici de la stâna regală din Sinaia o bisericuţă de lemn, înfiinţând un schit de maici şi făcând din sanatoriul preoţesc o anexă a schitului. Biserica de lemn este monument istoric, provenind din satul Maioreşti, judeţul Mureş, datând din secolul al 18-lea, şi are hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

Biserica nouă

Piatra de temelie a noii biserici de la Mănăstirea „Sfânta Maria”-Techirghiol a fost aşezată la 18 octombrie 2000 de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, în vremea stăreţiei maicii Semfora Gafton. Construirea efectivă a început în 2003, iar la 21 noiembrie 2009, Preafericitul Părinte Daniel a sfinţit paraclisul de la demisol, cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon” şi „Sfântul Proroc Moise”. Hramul principal al bisericii noi este „Adormirea Maicii Domnului”, la care s-au adăugat ca patroni spirituali Sfinţii Cuvioşi Teoctist şi Daniil Sihastrul, ocrotitorii patriarhilor care au ctitorit acest sfânt lăcaş. Sfinţirea bisericii s-a făcut la 9 decembrie 2018, în anul centenar al Marii Uniri, când se împlineau şi 90 de ani de la înfiinţarea stavropighiei patriarhale de la Techirghiol de către primul Patriarh al României, Miron Cristea.

Din istoria staţiunii Techirghiol

Legenda spune că un bătrân olog și orb, pe nume Techir, a intrat cândva din greşeală cu măgarul său în mâlul lacului numit azi Techirghiol. Ore în şir s-a chinuit să iasă din ceea ce considera el un simplu noroi urât mirositor. Spre mirarea sa, la ieşirea din mâlul lacului a reuşit să întrezărească o geană de lumină, iar picioarele sale bolnave îl ascultau. Aflând despre vindecarea bătrânului, puhoi de oameni au pornit să se scalde în apele tămăduitoare ale lacului, vindecân­du-se şi ei de diverse afecţiuni. Apa şi nămolul din lac au cu adevărat puteri sapropelice, medicina dovedind aceste lucruri, organizându-se în apropiere aşezăminte balnear-medicale. Trebuie însă o anumită perseverenţă în ungerea cu nămol, îmbăierea în apa lacului, în combinaţie cu alte proceduri ce completează şi potenţează rolul băilor reci.

Documente din anul 1854 vorbesc despre calităţile terapeutice ale nămolului. Atunci, un comandant otoman și-a vindecat brațul bolnav. Techirghiolul este cunoscut efectiv ca stațiune balneară din anul 1899. Atunci s-a inaugurat Azilul Maritim Techirghiol, cu paturi și instalații pentru băi cu nămol.

Numele turcesc al aşezării vine din perioada de stăpânire otomană a acestui ţinut. Prima mențiune documentară a așezării Techirghiol datează din 1560, când Tekfür-köy este numit astfel în firmane ale sultanului Soliman Magnificul către domnitorul Moldovei. Din 1878, când trupele române au intrat în Dobrogea, regiunea a făcut din nou parte din ţara noastră.

Printre personalităţile legate de viaţa staţiunii balneare s-a aflat Mihail Kogălniceanu, care a cumpărat pământ și imobile în jurul lacului și a construit o fântână publică în localitate. Mircea Eliade, ai cărui părinți dețineau, din 1906, o casă de vacanță în Techirghiol, anume Vila Claudia, îşi petrecea bună parte din vară aici. Un binefăcător al localităţii a fost marele actor Constantin Tănase, care a iniţiat şi a contribuit la construirea unui sanatoriu pentru artiști, numit „Vila Scena”, dar şi la ridicarea Căminului cultural și la construirea Bisericii „Sfântul Proroc Ilie” din localitate. Imediat după Primul Război Mondial, artiștii au ales în mod frecvent Dobrogea şi Techirghiolul pentru a picta în aer liber, iar scriitorii găseau şi ei aici linişte şi inspiraţie. Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu și Tudor Arghezi s-au aflat constant printre oaspeţii de vară ai staţiunii. Romancierul Camil Petrescu a plasat o parte a acțiunii romanului său „Patul lui Procust” în Techirghiol.

Nămolul de la Techirghiol, supranumit şi „aurul negru”, este renumit şi căutat pentru afecţiuni reumatice, ale sistemului nervos, ale circulaţiei venoase periferice, afecţiuni ginecologice, endocrinologice, fiind indicat şi în ameliorarea şi vindecarea sechelelor posttraumatice ale muşchilor şi oaselor. Tratamente se pot face atât la baza mănăstirii, cât şi la Sanatoriul Balnear şi de Recuperare, ale cărui începuturi datază de la sfârşitul veacului al 19-lea.

 

Citeşte mai multe despre:   Mănăstirea Techirghiol  -   Biserici din Romania